În acest pavilion se vede artă, „Pentru poezie“, Trapped in Paradise
● În acest pavilion se vede artă. România la Bienala de Artă de la Veneția (1907-2015), o cercetare foarte serioasă a Dariei Ghiu despre cum politica de stat a influenţat politicile culturale şi despre cum politicile culturale şi conjuncturile politice au influenţat estetica la pavilionul României de la Veneţia. Volumul a apărut la editura Idea. (Matei Martin)
● În Decît o revistă puteți citi o reconstituire a teribilei nopți din Colectiv: http://features.decatorevista.ro/colectiv_dor22. Un material frisonant, mărturii cutremurătoare. N-ai cum să nu te gîndești că iadul e uneori pe pămînt. (Ana Maria Sandu)
● Un reportaj despre școala din România și legătura ei cu autoritatea, un reportaj despre niște oameni care au devenit liberi în ciuda școlii care a vrut să-i țină sub capac. Citiți și emoționați-vă: http://casajurnalistului.ro/bitul-liber. (Luiza Vasiliu)
● Cu titlul „Pentru poezie“, pe site-ul Dilemei vechi tocmai a debutat o rubrică dedicată exclusiv cărţilor de poezie, ţinută de Şerban Axinte, el însuşi poet şi cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide“ al Academiei Române, Filiala Iaşi. Iată şi argumentul rubricii: „De multă vreme îmi doream o rubrică în care să scriu numai și numai despre poezie. Acest gen literar nu e chiar așa de marginal, cum consideră unii, dar nici nu constituie o miză esențială pentru edituri și reviste culturale. În orice caz, eu sînt pentru poezie. Cel puțin o parte din mine așa este și așa va rămîne. Voi încerca, prin intermediul acestei rubrici, să fiu alături de cei pentru care poezia înseamnă cu adevărat ceva, poate chiar totul.“ Cea mai recentă carte publicată de Şerban Axinte este monografia Gabriela Adameşteanu, apărută toamna aceasta la Editura Tracus Arte. Citiţi-l cu încredere! (Marius Chivu)
● Trapped in Paradise (1994, George Gallo, cu Nicolas Cage) – genul de film de Crăciun care-ți certifică, în caz că mai era nevoie, credința că, dacă vrei, te poți schimba în bine, că te poți căi pentru lucrurile rele și poți restabili statu quo-ul pozitiv. (Judecățile estetice, precum se vede, le-am lăsat deoparte.) (Iaromira Popovici)
● Pînă pe data de 20 decembrie încă pot fi urmărite meciurile de la ceea ce se numeşte Liga Internaţională de Tenis (la DigiSport), care a debutat la începutul lunii. O competiţie demonstrativă aflată la a doua ediţie care se desfăşoară pe echipe. Participă mulţi dintre marii tenismeni ai momentului, specialişti la simplu ori la dublu, ca Roger Federer, Serena Williams, Rafael Nadal, Tomas Berdych, Ana Ivanovici, Ivo Karlovic, Agnieszka Radwanska, Rohan Bopana, Ivan Dodig, dar şi „old boys“ ca Goran Ivanisevici, Fabrice Santoro, Carlos Moya şi alţii. Regulile sînt puţin diferite de cele clasice, atmosfera e destinsă, lipseşte încrîncenarea din turneele obişnuite. Cel mai aşteptat meci a fost, evident, cel dintre Federer şi Nadal, iar acolo lucrurile au fost destul de serioase, deşi, conform regulii, n‑a fost decît un singur set. Jucătorii declară că nu se mai simt, ca de obicei în acest sport individual, singuri împotriva tuturor. Fiecare face parte din cîte una din cele cinci echipe, iar în timpul meciurilor de simplu, dublu sau dublu-mixt coechipierii care nu joacă stau chiar pe băncile de lîngă scaunul arbitrului şi îşi încurajază colegii care transpiră de‑o parte şi de alta a fileului. Turneul se desfăşoară în cinci mari oraşe din Asia. Seamănă cu un cadou oferit înainte de Crăciun celor cărora le plac tenisul şi sportul. (Andrei Manolescu)
● Lăzile săsești din Transilvania și povestea lor, într-o expoziție itinerantă găzduită, pînă pe 18 ianuarie 2016, la Muzeul Național de Istorie a României. 50 de lăzi și costume populare săsești – toate piese de o mare valoare cultural-istorică, cu destinație multiplă. Marcînd tipologia și funcționalitatea lor – de vecinătate, de breaslă, de biserică, de zestre, de transport –, laițele ne poartă pe drumurile Transilvaniei, spre a redescoperi o civilizație cu puternică amprentă culturală asupra istoriei noastre. Curator: Simona Malearov, muzeograf CNM ASTRA. (Ruxandra Mihăilă)
