„Haina îl face pe om“, „Foc palid“, Tori Amos, Billy Idol şi Bob Dylan
● O carte pentru oricine vrea să înţeleagă mai bine pe ce lume trăim: Mossad. Istoria sîngeroasă a spionajului israelian. (Editura Litera, 2014). Autorii Michael Bar-Zohar şi Nissim Mishal s-au documentat minuţios şi, de cele mai multe ori, direct de la surse. Cartea nu este însă scrisă într-un stil arid documentar, ci e concepută ca o serie de poveşti de spionaj, cu personaje reale, care te ţin cu sufletul la gură. (Andrei Manolescu)
● M. Duţescu, Franceza, un avantaj (Editura Pandora M, colecţia „Cercul poeţilor apăruţi“). O carte inspirată de universul companiilor şi al birourilor aseptice; o carte despre micile strategii de supravieţuire în această lume superficială şi crudă. (Matei Martin)
● 22 Jump street, o comedie stupidă, dar care (ştiu, din nefericire pentru mine) m-a făcut să rîd cel mai zgomotos după mult timp. Cu frumosul şi musculosul Channing Tatum. Şi cu dialoguri posibile, în stupiditatea lor. (Iaromira Popovici)
● Vineri, 20 iunie, la ora 19, puteţi asculta la Sala Radio, în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, Leningrad – Simfonia a VII-a în do major a lui Dmitri Şostakovici, cîntată pentru prima oară la Leningrad, pe 9 august 1942, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în plin asediu al oraşului, la cinci luni după premiera absolută din Kuibîşev. (Matei Pleşu)
● Institutul Polonez, Goethe-Institut şi Green Hours vă propun vineri, în Noaptea Institutelor, Waclaw Zimpel Quartet, în grădina de la Green. Este vorba despre un grup polono-german de jazz contemporan, care va prezenta publicului de la noi reinterpretări ale muzicii celebrului compozitor şi pianist clasic polonez, Andrzej Panufnik, precum şi piese originale. Vor fi două seturi (cu pauză), intrarea – liberă. (Adina Popescu)
● Pînă pe 24 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României, puteţi vizita expoziţia „Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară“ – o incursiune în istoria vestimentară a spaţiului românesc, secolele XV-XX. Veşminte, costume, uniforme, accesorii, nobilime, cler, negustori, doamne şi domni de odinioară. (Stela Giurgeanu)
● Pentru filologi, dar şi pentru iubitorii de limbă română şi cei interesaţi de viaţa cuvintelor, reeditarea Dicţionarului Scriban, în ediţie anastatică, este mai mult decît bine venită, chiar necesară. „Un Şăineanu ameliorat, adică un dicţionar cu o ortografie consecventă şi care să redeie exact vorba cum se pronunţă, cu accente, cu definiţiuni precise, cu exemple, cînd e nevoie, şi cu etimologii date pe scurt“ – astfel defineşte Augustin Scriban, în 1907, opusul care, deşi apărut după dicţionarul lui Tiktin şi cel al lui Candrea, îşi păstrează originalitatea, depăşind, uneori, în bogăţia surselor şi acribia informaţiei, susţinută prin sistemul de sinonime parţiale, analogii şi asociaţii, chiar Dicţionarul Academiei (cf. Iorgu Iordan). Dacă ţinem seamă şi de „destinul“ fracturat al volumului în anii comunismului, cînd a fost interzis din cauza poeziei „Straja Nistrului“ şi a hărţii României Mari, incluse în ediţia princeps din 1939, putem evalua recenta apariţie de la Editura Saeculum I.O. ca o adevărată restitutio in integrum. (Ruxandra Mihăilă)
● A apărut de curînd, în seria de autor Vladimir Nabokov a Editurii Polirom, Foc palid (2014, traducere şi note de Veronica D. Niculescu). Publicat în 1962, acest text straniu şi fermecător e deopotrivă poem şi roman cu intrigă poliţistă. Un cîntec de sirenă de un rafinament greu de imaginat. Şi de suportat pentru orice scriitor. (Ana Maria Sandu)
● O lună plină de concerte, care mai de care: Tori Amos, 19 iunie, la Arenele Romane; Bob Dylan, 25 iunie, la Sala Palatului şi Billy Idol, 29 iunie, tot la Arenele Romane. Ideal ar fi să nu ratăm nici unul, să facem un fel de cură. (Marius Chivu)
