Galaxia RomPoP, Spotlight, Swedish Dads
● Box-set-ul Galaxia RomPop 1960-1970-1980 (Roton Music), adică trei CD-uri cu 45 de melodii româneşti din anii ’60, ’70, ’80, alese de colectivul Discoteca, din care face parte şi colegul nostru Paul Breazu. Veți găsi acolo cam tot ce trebuie ascultat din pop-ul românesc al deceniilor comuniste, adică Pompilia Stoian, Doina Badea, Luminiţa Dobrescu, Aurelian Andreescu şi Margareta Pîslaru (anii ’60) sau Aura Urziceanu, Cornel Constantiniu, Florin Bogardo, Semnal M şi Marina Voica (anii ’70) şi Grupul Stereo, Mircea Drăgan, Eva Kiss, Mihaela Runceanu, Stela Enache, plus mulţi alţii, mai celebri (Angela Similea) sau mai uitaţi (Anca Agemolu ori Sergiu Cioiu). Un regal retro, disco-sentimental! (Marius Chivu)
● Textul Prohodului, unul dintre cele mai frumoase și mai bogate în conținut texte religioase, pe care l am redescoperit anul acesta. (Iaromira Popovici)
● În mod tradițional, creșterea copiilor a fost responsabilitatea femeilor, însă un număr tot mai mare de bărbați suedezi au început să rămînă ei acasă cu cei mici. Între 12 și 29 mai, la ARCUB are loc expoziția „Swedish Dads“, un proiect al fotografului Johan Bayman, despre tații conștienți de egalitatea de gen. (Cristina Ștefan)
● Să nu spuneţi că nu v-am spus: în curînd apare iocan, o revistă de proză scurtă. E un proiect ambiţios de promovare a unei scene literare foarte dinamice. (Matei Martin)
● Ca de fiecare dată, iau din biblioteca de la ai mei de acasă cîte o carte citită cu multă vreme în urmă. Acum: Matei Iliescu a lui Radu Petrescu, de care mi se făcuse dor. E vremea recitirilor. (Ana Maria Sandu)
● Spotlight 2016, 5-8 mai. 15 instalații de artă, iluminatul arhitectural și sesiunile de video-mapping pregătite de artiștii invitați vor transforma fațadele clădirilor din centrul Bucureștiului, cum ar fi clădirea CEC, Muzeul Național de Istorie, Cercul Militar Național, Hotelul Novotel. Spotlight va fi prezent și în cartiere, prin iluminarea arhitecturală a unor clădiri emblematice – Foișorul de Foc, Colegiul Național „Gheorghe Șincai“, Statuia Leu. (Adina Popescu)
● „Voi lupta pînă la ultima mea picătură de sînge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.“ „Apără drepturile poporului român, în totalitatea sa. Nu regățeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromâni sau megleniți. Toți sîntem români.“ „Fă ceva pozitiv pentru țara ta și pentru compatrioții tăi. Oricît de modest sau neînsemnat este ceea ce faci, fă-o în fiecare zi.“ Acestea sînt doar cîteva dintre principiile care au conturat profilul biografic și destinul politic asumat al uneia dintre personalitățile remarcabile care s-au impus pe scena politică postdecembristă din România. Expoziția de fotografie „Ion Rațiu. Un destin pentru România“, deschisă în perioada 5-22 mai, în Sala „Tancred Bănățeanu“ de la MȚR, reunește fotografii post-1989, pînă la moartea sa, survenită în anul 2000, și conturează profilul singular al unui leadership, model emblematic pentru viitoarele generații de politicieni... și nu numai. (Ruxandra Mihăilă).
