Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor, SoNoRo, Darwin’s Room
● SoNoRo nu mai are nevoie de recomandări, totuşi o facem, poate sînt încă iubitori ai muzicii de cameră care n-au aflat încă despre el, deşi festivalul e deja la a zecea ediţie. Vineri seara, la concertul de deschidere din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, cvartetul format din Diana Ketler (pian), Marc Bouchkov (vioară), Răzvan Popovici (violă) şi Bernard Naoki Hedenborg (violoncel) s-a prezentat cu o adaptare de Thomas Wally (pentru cvartet) după Rapsodia întîi de George Enescu. Rezultatul au fost nişte aplauze formidabile, cum n-am mai auzit de mult, spectatorii cerîndu-le aproape imperios interpreţilor să mai cînte o dată piesa, ceea ce pînă la urmă s-a şi întîmplat, în parte (muzicienii au reluat finalul). Festivalul durează pînă pe data de 16 noiembrie şi se petrece nu doar la Bucureşti, ci şi la Arad, Cluj şi Bistriţa. Şi a devenit un adevărat fenomen, exact aşa cum scria săptămîna trecută în Dilema veche chiar directorul executiv Răzvan Popovici. (Andrei Manolescu)
● Joi, de la ora 19, la Cafeneaua Verona, „Ce mai faci, scriitorule?“, o întîlnire ARCEN cu poetul Radu Vancu. (Adina Popescu)
● Burnt (2015, John Wells) cu Bradley Cooper – duce filmele cu bucătari, de obicei idilice, într-o sferă dacă nu mai profundă, măcar mai isterică: cea a căutărilor identitare şi etice. (Iaromira Popovici)
● Mai nou, puteţi vizita pavilionul României la Bienala de la Veneţia de acasă, cu ajutorul aplicaţiei Google Cultural Institute. Show-ul lui Adrian Ghenie, Darwin’s Room, a fost arhivat aici: https://www.google.com/culturalinstitute/u/0/collection/la-biennale-di-venezia-romania-pavilion?projectId=la-biennale-di-venezia. (Matei Martin)
● Ce poveşti spun ferestrele caselor? Cătălin D. Constanti, editorul cărţii Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor, a cărei lansare are loc joi, 5 noiembrie, la ora 19,30 (Librăria Cărtureşti Carusel) a fotografiat pe parcursul a zece ani ferestrele caselor din Bucureşti, iar scriitori, istorici, arhitecţi, actori, medici, antropologi şi jurnalişti au imaginat, pentru fiecare fereastră, o poveste. Un admirabil exerciţiu de imaginaţie, pornind de la realitate. (Stela Giurgeanu)
● Volumul de aproape 500 de pagini al colegei noastre Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Patimă şi desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească (1750-1860), apărut recent la Editura Humanitas. Sigur, cunoaşteţi textele din Dilema veche, dar imaginea de ansamblu pe care o oferă această istorie amănunţită a lucrurilor mărunte este copleşitoare prin faptul că descoperim o Românie nu doar necunoscută, dar surprinsă la o vîrstă deopotrivă crudă şi înduioşătoare. (Marius Chivu)
● Film distins cu: Marele Premiu la Festivalul Naţional al Filmului – Mamaia, 1965, Marele Premiu pentru cea mai bună regie la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cannes, 1985, Premiul pentru excelenţă la Congresul UNIATEC de la Milano, 1964. Pădurea spînzuraţilor – scenariul Titus Popovici, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Regia: Liviu Ciulei.
Cînd comemorăm un centenar de la Marele Război, se cuvine să aniversăm capodoperele prin care cultura unei ţări îşi omagiază eroii fără cruce la căpătîi – 50 de ani de la premiera filmului. (Ruxandra Mihăilă)
