Don Juani, Josef Koudelka, Astra Film Festival
● După premiera lui Igor Cobileanski cu La limita de jos a cerului, Roxanne (regia Vali Hotea) şi Cîinele japonez (regia Tudor Cristian Jurgiu) sînt următoarele două titluri româneşti care intră pe ecrane luna asta. Trei lungmetraje de debut, trei poveşti în registre foarte diferite, care aruncă cîrlige publicului şi cu care ar putea uşor să empatizeze. Doar să mergeţi la cinema. (Ana Maria Sandu)
● Nu vă mai plîngeţi că televiziunile sînt proaste şi ne inundă cu false probleme şi subiecte. Luaţi-o iavaş, iavaş pe Internet şi citiţi ce probleme mai sînt/se mai dezbat prin alte părţi. Pe site-ul revistei The Atlantic (theatlantic.com) am găsit un articol foarte interesant despre cum poţi ecraniza/adapta astăzi Cartea junglei de Rudyard Kipling fără să fii considerat rasist. Căci, de pildă, unii interpretează cîntecul lui King Louie „I wanna be like you“ ca expresie a colonialismului occidental, a imperialismului britanic, în fine, a rasismului, căci King Louie ar fi o reprezentare caricaturală a „omului de culoare“ care vrea să semene cu „albul“. Mary Zimmerman (care a montat un musical bazat pe Jungle Book) crede că „rasismul e în ochiul celui care priveşte“ şi conchide: „Cartea junglei nu exprimă o lume indiană, engleză sau americană. E o lume a imaginaţiei – un paradis pe care sîntem pe cale să-l pierdem.“ Citiţi, aşadar, How to Adapt the Jungle Book (and Not Make It Racist) de Debra Cash pe theatlantic.com. (Mircea Vasilescu)
● La mai puţin de trei ore de mers cu maşina de la Bucureşti, spre sud, se află pitorescul oraş Veliko Târnovo cu ale sale străzi în pantă. La alţi cîţiva kilometri distanţă se găseşte mica localitate Arbanasi. Un sat cu garduri de piatră, devenit turistic, în care fiecare casă a fost transformată în pensiune sau restaurant. Şi se mănîncă bulgăreşte, adică ieftin, gustos şi sănătos. De la Bucureşti sînt cam 180 de kilometri pînă acolo şi singurul lucru deranjant pe întregul drum e taxa de pod de la Giurgiu. (Andrei Manolescu)
● Dacă vă interesează mitul (cam răsuflat, în opinia mea), fie puteţi citi o carte – Dona Juana de Lorena Lupu (Editura Herg Benet), fie puteţi merge la teatru – Dom Juan în montarea lui Victor Ioan Frunză (la ArCuB), fie puteţi vedea un film – Don Jon (regia Joseph Gordon-Levitt). Dar eu doar zic, nu recomand. (Marius Chivu)
● Paul Brunton, Un eremit în Himalaya (Editura Polirom, 2013, trad. Marius-Adrian Hazaparu), cel de-al doilea volum dintr-o serie Brunton, în cele din urmă lizibilă în româneşte. Să sperăm că vor urma The Inner Reality şi Hidden Teaching...? (Simona Sora)
● „E o perioadă importantă şi minunată de a fi scriitor, povestitor, designer, cititor.“ Pentru toţi iubitorii cărţii tipărite, ai mirosului de hîrtie, ai copertelor atent meşteşugite, recomand articolul „Dacă web-ul ar fi precedat print-ul: noua epocă de aur a design-ului de carte şi a creativităţii pe hîrtie“, scris de Maria Popova pe brainpickings.org/index.php/2013/06/20/gestalten-fully-booked. (Patricia Mihail)
● După ce Clubul Ilustratorilor a prezentat un catalog cu ilustraţii la Tîrgul de Carte de la Göteborg, la UNAgaleria s-a deschis o expoziţie de ilustraţie şi grafică de carte a unor artişti suedezi. „Vezi ce facem!“ e titlul expoziţiei. Vedeţi, că merită! (Matei Martin)
● Alexandru Gruian, F. Brunea-Fox, reporterul cu ochi multiplu: o necesară monografie Brunea-Fox, „prinţul reportajului“ literar interbelic. Apărută la Editura Comunicare.ro, cartea se lansează joi, 10 octombrie, la Deva, în cadrul Salonului Hunedorean al Cărţii. (Iaromira Popovici)
● Josef Koudelka, fotograful Magnum – căruia îi datorăm, printre altele, imaginile iconice cu invazia de la Praga din august 1968 – vine în România. Îl puteţi întîlni miercuri, 16 octombrie, de la ora 18,30, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană, nr. 5) cu ocazia lansării albumului Invazie Praga 68, şi joi, 17 octombrie, de la ora 19, la vernisajul expoziţiei cu acelaşi nume, care va avea loc la MNAC Anexa (Calea Moşilor, nr. 62-68). (Luiza Vasiliu)
● De luni, 14 octombrie, cele mai bune filme documentare ale momentului pot fi văzute la Sibiu, la Astra Film Festival. Un număr record de 1350 de filmmaker-i străini, din peste 70 de ţări, şi-au înscris filmele la ediţia aniversară de 20 de ani AFF. Filme portret, eseuri, documentare observaţionale sau poveşti locale, necunoscute. Şi ce mi-a plăcut dintotdeauna la AFF: un festival la care te simţi în largul tău, fără covor roşu şi unde filmele sînt singurele vedete. (Adina Popescu)
