De partea cealaltă a vieţii

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

S-a întîmplat să văd, în aceeaşi săptămînă, documentarul Ancăi Hirte, Păcătoasa Teodora, şi o dublă tundere în monahism la Mănăstirea Stavropoleos din Bucureşti. Iar dacă filmul m-a impresionat pe alocuri, întîmplarea, unică în dramatismul ei nejucat, de la Stavropoleos m-a zguduit de-a dreptul. Nu le compar, deşi, pentru mine, filmul a potenţat într-un fel realitatea, mai austeră şi mai abruptă (pentru că-i lipsea povestea-cadru). În fond, un film, fie el şi documentar, are o viziune şi o selecţie (cea a regizorului) a vieţii filmate, e un decupaj pe cît de strict, pe atît de întîmplător, avînd şi o altă cădere în zona aceasta a spiritului, atît de supusă competenţelor de tot felul.

Cu toate acestea, „păcătoasa Teodora“ este, să recunoaştem, un personaj cu totul aparte. Îţi poţi imagina (doar urmărindu-i expresiile volatile şi concentrarea) singularitatea ei printre cele 450 de călugăriţe de la Văratec, dar şi nevoia profundă de a găsi sensul (despre asta e vorba, nu-i aşa?), de a-şi depăşi condiţia. Ea are un soi de nobleţe care răzbate din diferitele situaţii de viaţă reconstituite de Anca Hirte printr-o contrapunere a mediului complicat şi crud din care vine, cu mediul monahicesc, doar aparent mai simplu şi mai ferit de răutatea lumii. Teodora, o tînără de 26 de ani care şi-a petrecut ultimii 12 ani în mănăstire, traduce vorbele maică-sii (şi ea călugăriţă acum, însă dată afară din mănăstire în timpul comunismului, obligată apoi de tată să se căsătorească), explică trauma, transfigurînd ignoranţa mamei, deprimarea ei „animată“ doar de vechea dorinţă de moarte. „Mai bine muream în pădure“ – zice mama ajunsă la liman, şi uitînd (în filmul dedicat fiicei ei) că, dacă dorinţa i-ar fi fost îndeplinită, Teodora nu s-ar mai fi născut. În secvenţa următoare fata îşi îndeamnă mama să mănînce, deşi ea însăşi nu mănîncă aproape nimic – iar cele două nuclee narative, lăsate aşa, nedezvoltate, vorbesc despre o altă ordine a existenţei: aceea în care fiica îşi naşte mama, o iartă într-un fel şi o acceptă în noua lor viaţă, atît de intim legată de moarte.

În această ordine trebuie judecat, cred, şi senzualismul documentarului Ancăi Hirte. Insistenţa pe buzele călugăriţelor care cîntă „Braţele părinteşti“ (buze senzuale, cîntînd o iubire mai presus de carne, exprimată însă prin carne), rîsetele surorilor dîndu-se cu sania, plăcerea copilărească a unei călugăriţe ce mănîncă dude din copac – toate acestea au o singură contrapondere: moartea. În fond, senzorialitatea e o componentă a iubirii mistice, o cale de edificare a „castelului interior“, cum scria o mistică spaniolă care-l regăsea pe Dumnezeu şi printre marmite. Renunţarea la lume, frîngerea voinţei, renunţarea la eul lumesc sînt însă primii paşi ai unui drum ce nu se vede decît fulgurant în acest documentar. La orice vorbă bună, „păcătoasa Teodora“ răspunde „cu voia lui Dumnezeu“, iar la orice rugăminte de împărţire a harului tocmai coborît, prin taina călugăriei, peste ea, răspunde „cu nevrednicie“. E o formă de ritual care se umple de substanţă tot datorită personajului principal, o fiinţă întreagă care reface cu curaj şi convingere un drum inexplicabil pentru cei care sînt în afara lui. Cel mai impresionant moment al filmului e, probabil, acela al îmbrăcării fetei în rasa monahală sub privirile limpezi ale unei fetiţe care, dincolo de sutana preotului, vrea să vadă, să înţeleagă ce se întîmplă.

La Stavropoleos, totul a fost mai auster şi mai adevărat. Sora Raluca a devenit, sub ochii noştri, maica Rafaela, iar sora Simona s-a transformat în maica Ioanichia, după numele întemeietorului mănăstirii, grecul Ioanichie arhiereul. Pe sora Simona o ştiam puţin, dar mi-au plăcut întotdeauna liniştea, concentrarea şi directeţea ei. Ştiam că e graficiană şi cred că nu întîmplător, în comunitate, i se spune, deşi e tînără, „Bătrîna“. Cu sora Raluca însă urcasem recent – la miezul nopţii – pe Golgota şi mi se păruse atunci că, spre deosebire de mine, ea ştia foarte bine de ce se află acolo. Vorbisem destul de mult, aşteptînd la o lungă coadă de intrare în Biserica Nativităţii din Betleem şi călătorisem în lung şi-n lat, cu peripeţii şi încercări, prin Israel. Ştiam nu doar că e foarte tînără, că terminase Facultatea de Ştiinţe Economice şi că lucrase într-o bancă, dar şi că inteligenţa şi umorul ei înnăscute o făcuseră să-şi asume calea monahismului cu linişte şi bucurie. Datorită ei, l-am descoperit apoi pe Antonie Bloom, Mitropolitul de Saroj, cu paginile lui despre „dezvăluirea cosmică“ sau cele despre unicul moment din istoria umanităţii de „suprapunere a adevărului cu realitatea“. Datorită sorei Raluca – azi maica Rafaela – am descoperit rarele comentarii ale arhimandritului Emilianos Simonpetritul la psalmii lui David şi autobiografia călugărului copt Matta el Meskin. Îi sînt recunoscătoare pentru toate aceste descoperiri – nici nu ştiu cînd am schimbat bibliografii, pentru că vorbeam despre cu totul altceva –, dar şi mai recunoscătoare îi sînt pentru graţia cu care a trecut, sub ochii noştri, alături de sora Simona, dintr-o parte în cealaltă a vieţii.

În cazul maicilor pe care le ştiu dintotdeauna la Stavropoleos, alături de părintele Iustin Marchiş, aşezarea lor acolo mi s-a părut mereu un lucru firesc. Le-am văzut o dată, pe toate, stînd în faţa unor buldozere care spărgeau caldarîmul de pe strada Stavropoleos, duminică dimineaţa, în timpul liturghiei şi curajul lor dramatic mi s-a părut aproape firesc. Transformarea sorei Raluca în maica Rafaela s-a petrecut însă brusc, sub ochii mei. În timp ce maica Mihaela Stavrofora, stareţa mănăstirii, aluneca încet, cu cele două surori sub mantie, ca o mare matcă eliberatoare de sens, spre altar, unde urma să aibă loc tunderea lor în monahism, mi s-a părut că înţeleg sensul mişcării lor, încrezătoare, înainte. Iar pentru asta trebuie să-i mulţumesc, „cu nevrednicie“, tot maicii Rafaela. 

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

dominic fritz dezbatere traian jpg
Dominic Fritz, confruntat cu cetățeni furioși. Dezbatere cu urlete, înjurături și îmbrânceli VIDEO
La doi ani de mandat, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a avut de gestionat cea mai dificilă întâlnire cu cetățenii din mandatul său. Edilul a fost, la un moment dat, pe punctul de a pune punct dezbaterii.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski: Ofensiva rusă din Donețk va rămâne în istorie ca una dintre cele mai cinice asasinate ale propriilor soldați
„În ciuda lipsei evidente de sens a războiului pentru Rusia și a pierderii inițiativei de către ocupanți, comanda armatei ruse îi conduce în continuare la moarte”, a zis Volodimir Zelenksi.
tineri telefoane pixabay.com
Generaţia Z, dornică de popularitate, dar lipsită de motivaţie STUDIU
Unu din cinci tineri sub 24 de ani își dorește să fie celebru, arată ultimul studiu Insights PulseZ 2022, care a testat stările și comportamentele în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum și nevoile, motivațiile personale și preferințele generației Z.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.