De partea cealaltă a vieţii

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

S-a întîmplat să văd, în aceeaşi săptămînă, documentarul Ancăi Hirte, Păcătoasa Teodora, şi o dublă tundere în monahism la Mănăstirea Stavropoleos din Bucureşti. Iar dacă filmul m-a impresionat pe alocuri, întîmplarea, unică în dramatismul ei nejucat, de la Stavropoleos m-a zguduit de-a dreptul. Nu le compar, deşi, pentru mine, filmul a potenţat într-un fel realitatea, mai austeră şi mai abruptă (pentru că-i lipsea povestea-cadru). În fond, un film, fie el şi documentar, are o viziune şi o selecţie (cea a regizorului) a vieţii filmate, e un decupaj pe cît de strict, pe atît de întîmplător, avînd şi o altă cădere în zona aceasta a spiritului, atît de supusă competenţelor de tot felul.

Cu toate acestea, „păcătoasa Teodora“ este, să recunoaştem, un personaj cu totul aparte. Îţi poţi imagina (doar urmărindu-i expresiile volatile şi concentrarea) singularitatea ei printre cele 450 de călugăriţe de la Văratec, dar şi nevoia profundă de a găsi sensul (despre asta e vorba, nu-i aşa?), de a-şi depăşi condiţia. Ea are un soi de nobleţe care răzbate din diferitele situaţii de viaţă reconstituite de Anca Hirte printr-o contrapunere a mediului complicat şi crud din care vine, cu mediul monahicesc, doar aparent mai simplu şi mai ferit de răutatea lumii. Teodora, o tînără de 26 de ani care şi-a petrecut ultimii 12 ani în mănăstire, traduce vorbele maică-sii (şi ea călugăriţă acum, însă dată afară din mănăstire în timpul comunismului, obligată apoi de tată să se căsătorească), explică trauma, transfigurînd ignoranţa mamei, deprimarea ei „animată“ doar de vechea dorinţă de moarte. „Mai bine muream în pădure“ – zice mama ajunsă la liman, şi uitînd (în filmul dedicat fiicei ei) că, dacă dorinţa i-ar fi fost îndeplinită, Teodora nu s-ar mai fi născut. În secvenţa următoare fata îşi îndeamnă mama să mănînce, deşi ea însăşi nu mănîncă aproape nimic – iar cele două nuclee narative, lăsate aşa, nedezvoltate, vorbesc despre o altă ordine a existenţei: aceea în care fiica îşi naşte mama, o iartă într-un fel şi o acceptă în noua lor viaţă, atît de intim legată de moarte.

În această ordine trebuie judecat, cred, şi senzualismul documentarului Ancăi Hirte. Insistenţa pe buzele călugăriţelor care cîntă „Braţele părinteşti“ (buze senzuale, cîntînd o iubire mai presus de carne, exprimată însă prin carne), rîsetele surorilor dîndu-se cu sania, plăcerea copilărească a unei călugăriţe ce mănîncă dude din copac – toate acestea au o singură contrapondere: moartea. În fond, senzorialitatea e o componentă a iubirii mistice, o cale de edificare a „castelului interior“, cum scria o mistică spaniolă care-l regăsea pe Dumnezeu şi printre marmite. Renunţarea la lume, frîngerea voinţei, renunţarea la eul lumesc sînt însă primii paşi ai unui drum ce nu se vede decît fulgurant în acest documentar. La orice vorbă bună, „păcătoasa Teodora“ răspunde „cu voia lui Dumnezeu“, iar la orice rugăminte de împărţire a harului tocmai coborît, prin taina călugăriei, peste ea, răspunde „cu nevrednicie“. E o formă de ritual care se umple de substanţă tot datorită personajului principal, o fiinţă întreagă care reface cu curaj şi convingere un drum inexplicabil pentru cei care sînt în afara lui. Cel mai impresionant moment al filmului e, probabil, acela al îmbrăcării fetei în rasa monahală sub privirile limpezi ale unei fetiţe care, dincolo de sutana preotului, vrea să vadă, să înţeleagă ce se întîmplă.

La Stavropoleos, totul a fost mai auster şi mai adevărat. Sora Raluca a devenit, sub ochii noştri, maica Rafaela, iar sora Simona s-a transformat în maica Ioanichia, după numele întemeietorului mănăstirii, grecul Ioanichie arhiereul. Pe sora Simona o ştiam puţin, dar mi-au plăcut întotdeauna liniştea, concentrarea şi directeţea ei. Ştiam că e graficiană şi cred că nu întîmplător, în comunitate, i se spune, deşi e tînără, „Bătrîna“. Cu sora Raluca însă urcasem recent – la miezul nopţii – pe Golgota şi mi se păruse atunci că, spre deosebire de mine, ea ştia foarte bine de ce se află acolo. Vorbisem destul de mult, aşteptînd la o lungă coadă de intrare în Biserica Nativităţii din Betleem şi călătorisem în lung şi-n lat, cu peripeţii şi încercări, prin Israel. Ştiam nu doar că e foarte tînără, că terminase Facultatea de Ştiinţe Economice şi că lucrase într-o bancă, dar şi că inteligenţa şi umorul ei înnăscute o făcuseră să-şi asume calea monahismului cu linişte şi bucurie. Datorită ei, l-am descoperit apoi pe Antonie Bloom, Mitropolitul de Saroj, cu paginile lui despre „dezvăluirea cosmică“ sau cele despre unicul moment din istoria umanităţii de „suprapunere a adevărului cu realitatea“. Datorită sorei Raluca – azi maica Rafaela – am descoperit rarele comentarii ale arhimandritului Emilianos Simonpetritul la psalmii lui David şi autobiografia călugărului copt Matta el Meskin. Îi sînt recunoscătoare pentru toate aceste descoperiri – nici nu ştiu cînd am schimbat bibliografii, pentru că vorbeam despre cu totul altceva –, dar şi mai recunoscătoare îi sînt pentru graţia cu care a trecut, sub ochii noştri, alături de sora Simona, dintr-o parte în cealaltă a vieţii.

În cazul maicilor pe care le ştiu dintotdeauna la Stavropoleos, alături de părintele Iustin Marchiş, aşezarea lor acolo mi s-a părut mereu un lucru firesc. Le-am văzut o dată, pe toate, stînd în faţa unor buldozere care spărgeau caldarîmul de pe strada Stavropoleos, duminică dimineaţa, în timpul liturghiei şi curajul lor dramatic mi s-a părut aproape firesc. Transformarea sorei Raluca în maica Rafaela s-a petrecut însă brusc, sub ochii mei. În timp ce maica Mihaela Stavrofora, stareţa mănăstirii, aluneca încet, cu cele două surori sub mantie, ca o mare matcă eliberatoare de sens, spre altar, unde urma să aibă loc tunderea lor în monahism, mi s-a părut că înţeleg sensul mişcării lor, încrezătoare, înainte. Iar pentru asta trebuie să-i mulţumesc, „cu nevrednicie“, tot maicii Rafaela. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.