Dar dacă Paradisul e o librărie mică?

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Dar dacă Paradisul e o librărie mică? jpeg

Cum mă plimbam eu într-o seară, pe la 10, prin East Village, un pic supărată că nu prinsesem bilete la un stand-up comedy cu teme politice și sociale (so newyorkish, știu), mi-a atras atenția o vitrină. O mică librărie, mai exact, și nu doar pentru că era deschisă la ora aia, nici pentru că New York-ul ar duce lipsă de librării, ci pentru ce vedeam. Patti Smith, Burroughs, David Bowie în vitrină, cu autografe. Intru. O librărie mică, doar cîteva rafturi de cărți. Vreau și asta, și asta, aș citi și asta, de fapt, știi ce, putem să mutăm toate cărțile astea, mai ales că nu-s multe, la mine acasă și să terminăm povestea?

Librăria, Mast pe numele ei, avea cea mai bună selecție de cărți pe care am văzut-o eu vreodată. Sau, ca să păstrez nuanțele, una care mie mi se potrivea foarte bine. De la Céline la Baudelaire sau Rimbaud, de la Burroughs la Ginsberg, de la o carte uriașă despre Ingmar Bergman la cîteva studii de referință despre psihedelice, de la Dylan Thomas la Godard, de la Frank O’Hara, cummings sau Sylvia Plath la ceva istorii ale punk-ului. Cu un raft consistent de poezie sau unul de artă, cu tot felul de prime ediții în stare excelentă sau de cărți cu autograf, Mast era paradisul. Am plecat de acolo cu Our Lady of the Flowers, fenomenala carte a lui Jean Genet și cu promisiunea că mă întorc. A doua zi. În fiecare zi.

O librărie de genul acesta îți dă impresia că sigur o să-ți placă și cărțile pe care nu le știi. Că selecția e atît de atentă încît te bucuri de fiecare descoperire. L am întrebat pe librar cine alege cărțile. Proprietarul, în general, mi-a spus, dar toți cei care lucrează acolo sînt oarecum pe același mindset. Cumva, mi-am dat seama că din Mast aș fi plecat cu zece sacoșe, iar în Strand, de exemplu, care se laudă cu 18 miles of books (adică vreo 29 de kilometri), n-am avut răbdare să stau prea mult și mi-am luat fix ce căutam, deranjată atît de aglomerația foarte mare de oameni, cît și de mult prea multele cărți care nu mă interesau.

Și atunci, care e „paradisul“? O librărie imensă, cu șiruri nesfîrșite de cărți printre care te plimbi, sau una mică, cu cîteva volume alese de un curator atent? Sau poate ceva la mijloc, cum e o altă librărie celebră din NYC, McNelly Jackson pe numele ei, unde selecția e una serioasă, dar mai mare și mai pe toate gusturile decît în Mast. Apropo de McNelly Jackson, o chestie simpatică pe care am văzut-o acolo e o mașinărie unde poți să-ți printezi propriile cărți. Pentru toți scriitorii neînțeleși de edituri sau pentru cadouri cu sens.

Sau poate paradisul e online? Neeea. Și nu pot să nu-mi aduc aminte aici ideea „genială“ a unei minți luminate de la Amazon care, la un moment dat, pusese la dispoziție un serviciu prin care, în librărie fiind, scanai codul de bare al unei cărți și-ți spunea cu cît e mai ieftină online. Eventual și cu o promoție. Dar oare asta vrem? Adică da, de ce să fiu ipocrită, cumpăr cărți online, mi se pare supercomod și eficient. Dar, mai ales, cînd caut ceva anume. Nu fac descoperiri prea multe browsînd prin Amazon, însă. Și nici n-am același sentiment de intimitate ca într-un spațiu dedicat cărților.

„The existence of a bookstore in a community creates a community,“ spunea Azar Nafisi, iar John Green duce mai departe lucrurile: „You cannot invent an algorithm that is as good at recommending books as a good bookseller“. Sau un proprietar de librărie indie, care-și selectează cu o atenție, aș zice, maniacală titlurile.

Intrînd în cîteva zeci de librării și anticariate din New York în ultimele săptămîni și diversitatea lor fiind atît de mare, mi-am dat seama mai ușor ce mă atrage. Librării mici, dar cu cărțile alese într-un anumit fel, recomandări ale librarilor scrise preferabil de mînă, locuri de citit, librari cu personalitate și păreri (undeva în SoHo, un librar mi-a spus ce crede el despre cartea de Junot Díaz pe care tocmai o luasem), anticari cu povești (de exemplu, un anticar pe care îl știe bine o prietenă, ce a locuit niște ani în Chelsea Hotel, apropiat al lui Philip Roth și care i-a cunoscut, printre alții, pe Henry Miller sau Patti Smith), rafturi unde cărțile nu se înghesuie și sînt ușor de văzut, mici acțiuni și evenimente neașteptate ale librăriilor (de exemplu, o librărie făcea seri de literary dating și alta – petreceri literare), rarități, rafturi de reviste literare și de artă, atent selectate și ele din toată lumea, selecții legate de „viața reală“ (cărți de citit după o despărțire), cărți obscure scoase în față sau genuri literare nu prea populare intens promovate (cum ar fi poezia). Și multe altele.

Mai sînt multe locuri unde gă­sești cărți, de exemplu la tîrguri sau piețe. În Rough Trade, un tîrg din cel mai hipsteresc cartier al New York-ului, Williamsburgh, era un raft cu maximum 100 de cărți unde, pe lîngă clasicele miștouri la adresa hipsterilor, puse în cărți grafice, am găsit, printre multe titluri ale contraculturii, o istorie a LSD-ului cu o introducere de Andrei Codrescu!

În general, mi-au plăcut locurile cu o anumită conștiință (nu găsesc alt cuvînt), unde se simte pasiunea pentru cărți, unde scopul nu e să aducă bestseller-urile (de asta se ocupă bine-mersi marile lanțuri de librării), ci să pună lumină pe titluri poate mai puțin cunoscute și pe autori care au schimbat ceva. Funcționează ca business? Nici una nu era goală! Nici la 10 seara, nici în timpul săptămînii, nici după sărbători. Deci presupun că da. E o încredere pe care o cîștigă librăriile în comunitate, printre cititori, e o poveste în spate și, mai ales, simți că sînt niște oameni cel puțin la fel de pasionați de cărți ca și tine. Iar asta înseamnă enorm.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: „Povestea Casei Paleologu”, un eseu despre educație
Editura Fundației Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?