Cum ne ducem cînd ne ducem

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
A mai trecut un tîrg jpeg

Nu-mi explic de ce am detestat ├«ntotdeauna necrologurile. Ins cu naturelul sim┼úitor, degrabÔÇÖ v─ârs─âtor de lacrimi la emo┼úii estetice violente ┼či evocator cu voluptate, am refuzat totu┼či, f─âr─â excep┼úie, retorica ├«ngrop─âciunii verbale, stilistica de cenotaf. Menit adeseori s─â lustruiasc─â orgoliul vorbitorului, fie acesta glacial, fie patetic, necrologul ├«l transform─â pe r─âposat ├«ntr-un simplu pretext diplomatic, ori stilistic, de comp─âtimire studiat─â, cu mize din cele mai diverse.

Cum bine ┼čtim, simpla prezen┼ú─â, ├«nso┼úit─â de-o str├«ngere de m├«n─â ├«n t─âcere, poate spune infinit mai mult dec├«t un discurs oric├«t de sublim. ├Än┼úeleg, desigur, rostul condolean┼úelor, ponderea elementelor conven┼úionale, importan┼úa cuv├«ntului ├«n context ceremonial ┼či mi-am dorit nu o dat─â s─â-mi pot articula, verbal sau ├«n scris, m─ârturia sufleteasc─â, dincolo de compasiunea strict gestual─â. Numai c─â nici la moartea scriitorilor cu care am fost ├«n rela┼úie de prietenie congener─â (precum Mircea Nedelciu ┼či Radu G. ┼óeposu), sau profesional-filial─â (Savin Bratu, Marin Bucur), nici la dispari┼úia unor personalit─â┼úi culturale despre care a┼č fi vrut s─â scriu din venera┼úie (de la Marin Preda, Monica Lovinescu ┼či Mariana Marin, la ┼×tefan Iordache ┼či Gheorghe Dinic─â) ┼či nici la ├«nmorm├«ntarea unor prieteni sau rude nu am fost ├«n stare s─â-mi acop─âr nuditatea durerii mute ├«n straiele bine croite ale retoricii funebre. ┼×tiu c─â am contrariat mult─â lume gazet─âreasc─â refuz├«nd s─â particip activ la comemor─âri de acest gen, ziari┼čtii fiind numaidec├«t dispu┼či s─â echivaleze simpla suferin┼ú─â incapabil─â s─â se pronun┼úe cu nerecuno┼čtin┼úa, trufia, indiferen┼úa, frigiditatea afectiv─â.

Ei bine, cu v├«rsta, am observat c─â ├«ncep s─â ezit ├«n fa┼úa refuzului. Primul semn l-am avut la moartea lui Alexandru Paleologu, c├«nd m-a tulburat teribil o replic─â a Gabrielei Adame┼čteanu: ÔÇ×├Ä┼úi dai seama c─â mai s├«nt doar c├«┼úiva oameni din genera┼úia lui, dup─â care vom r─âm├«ne noi ├«ntre noi?ÔÇť!? Era at├«ta groaz─â ├«n expresia ei, ├«nc├«t frisonul interogativ m-a p─âtruns atunci p├«n─â la os, dup─â care am scris c├«teva pagini despre vinov─â┼úia nevinovat─â, elegan┼úa lumii vechi ┼či singur─âtatea cultural─â. Dac─â nu le-am publicat a fost tocmai din ru┼čine fa┼ú─â de cei care-mi contorizaser─â de-a lungul vremii reticen┼úele necrologice. Apoi, de┼či am refuzat orice ie┼čire ├«n media la moartea lui Valeriu Anania, c├«nd revista Tabor a alc─âtuit un grupaj de texte evocative despre autorul Rotondei plopilor aprin┼či, nu am mai spus nu.

Ca s─â observ ┼čocat, acum, c─â moartea lui Liviu Ciulei m-a afectat ├«ntr-un mod incredibil, fiind gata s─â scriu f─âr─â limit─â despre aceast─â minunat─â ÔÇ×pl─âmad─â a visurilor noastreÔÇť de spectatori. Omul care mi-a d─âruit cele mai frumoase amintiri din teatrul anilor ÔÇÖ80, Furtuna ┼či Azilul de noapte, ├«n sala de la Icoanei, adev─âratul Athanor al teatrului rom├ónesc. Un artist a c─ârui alc─âtuire fizic─â paradoxal─â ÔÇô de virilitate diafan─â ┼či for┼ú─â eteric─â, de farmec crud ┼či ludic ritualic ÔÇô am admirat-o de la Valurile Dun─ârii la Agamemnon Dandanache, de la P─âdurea sp├«nzura┼úilor la cople┼čitorul final, de carnaval bahtinian, al Scrisorii pierdute, trec├«nd prin coregrafiile jubilative din Leonce ┼či Lena ┼či, mai ales, prin halucinantele metamorfoze la care (Prospero alchimic!) i-a supus pe Victor Rebengiuc, Clody Berthola ┼či Irina Petrescu, pe Toma Caragiu, Ion Caramitru ┼či Florian Pitti┼č, pe Gina Patrichi, George Constantin, Mariana Mihu┼ú, Oana Pellea, Marcel Iure┼č, Virgil Og─â┼čanu ┼či mul┼úi al┼úi dresori fermeca┼úi ai dezn─âdejdilor noastre.

Cum frumos a scris C─ât─âlin ┼×tef─ânescu ├«n nr. 404 din 10 noiembrie crt. al Dilemei vechi ├«ntr-un articol intitulat chiar a┼ča, ÔÇ×CiuleiÔÇť: ÔÇ×Exist─â oameni ├«n care ├«┼úi depui rezervele secrete de ├«ncredere, a┼ča cum ┼úi-ai depune ni┼čte valori ne┼čtiute de nimeni ├«ntr-o banc─â sigur─â ┼či discret─âÔÇť. Unii dintre ace┼čti (me┼čteri) depozitari ÔÇ×poart─â pe umeri orice greutate, au o elegan┼ú─â pe care nimeni n-o poate definiÔÇť, iar ÔÇ×dimensiunea ireductibil─â a acestui fapt e lini┼čtea ├«ncrederii ┼či a respectului plasate ├«n cel mai sigur dintre depozite. Acela c─âruia nu-i ceri niciodat─â socoteal─â, pentru c─â ┼čtii c├«t se poate de clar c─â-┼úi p─âstreaz─â ce ai depus ├«ntr-o lume ├«n care aceast─â sublim─â moned─â de schimb nu poate ├«nt├«lni criza. Nici un fel de criz─âÔÇť.

ÔÇ×C├«nd pleac─â un asemenea om ÔÇô ├«┼či ├«ncheie C─ât─âlin ┼×tef─ânescu articolul ÔÇô chiar ┼či fanfaragiii de profesie, sufl─âtorii neobosi┼úi ├«n al─âmuri retorice, care mai bune, care mai proaste, iau o scurt─â pauz─â. Pentru c─â distan┼úa func┼úioneaz─â ┼či dup─â plecare, ├«ntre lumi. Iar ├«n urma unei asemenea plec─âri, r─âm├«ne exact ce era prezent ┼či mult ├«naintea ei. O lini┼čte plin─â de ├«ntreb─âri.ÔÇť

Horia-Roman Patapievici a f─âcut un lucru extraordinar aduc├«ndu-l pe Liviu Ciulei ├«n dou─â emisiuni din seria ├Änapoi la argument, despre care artistul a ┼či spus c─â vor fi cele din urm─â apari┼úii ale sale. Un spectacol amu┼úitor, de nobil echilibru, c─âldur─â a discre┼úiei, rafinament firesc, substan┼ú─â confesiv─â, plus o gra┼úioas─â, surprinz─âtoare fragilitate exprimat─â ├«n t─âceri, grimase ┼či z├«mbete str─âlucitoare, ghidu┼č-alintate. Unic, la noi, ├«n lumea scenei ÔÇô actor, regizor, scenograf, dar ini┼úial student la arhitectur─â ┼či fost rugbyst (v. albumul dedicat de Nicolae ┼×t. Noica lui Liviu Ciulley seniorul), Ciulei venea din lumea lui Alice Voinescu, o ÔÇ×lume cu ┼úesutul etic compact, nefisurabilÔÇť, cum spune Andrei Ple┼ču, cu ÔÇ×oameni care nu ┼čtiau s─â sur├«d─â ironic c├«nd auzeau de principii ┼či nu sucombau ├«n semitonuri c├«nd se punea problema unei op┼úiuniÔÇť.

Tot timpul, urm─ârind emisiunea, m-a obsedat chinuitor, c├«nd nedrept ┼či grotesc, c├«nd revolt─âtor, c├«nd ├«nduio┼č─âtor, singura mea ├«nt├«lnire ├«ntre patru ochi cu Liviu Ciulei. Am fost vecini vreo jum─âtate de or─â la... coad─â s─â pl─âtim lumina, la IDEB-ul de pe Hristo Botev, acum vreo zece ani. Eram chiar ├«n spatele lui ┼či i-am urm─ârit cu stupoare calmul, aerul de pensionar senin resemnat, lini┼čtea cu care ├«ndura acel supliciu ÔÇô domestic ┼či arhibanal pentru unul ca mine, ├«ns─â total inadecvat pentru unul ca domnia sa. Am prefirat mental mai multe variante de a-l aborda. Sur├«sul n─ât├«ng blazat al formulei ÔÇ×ce s─â-i faci? asta e!ÔÇť. Stupida non┼čalan┼ú─â a teatralului ÔÇ×vaaai, me┼čtere, ce pl─âceeere, ce onoaaare!ÔÇť. Scrobitul ÔÇ×stimate maestre, da┼úi-mi voie s─â m─â prezintÔÇť... Vezi bine c─â, p├«n─â s─â-mi aleg eu maniera de abordare, omului i-a venit r├«ndul la ghi┼čeu.

S─â vezi acum spectacol, mi-am zis, gata s─â fac pe figurantul indiferent de partitur─â. Scontam pe orice variant─â de recunoa┼čtere a marelui actor ┼či regizor de c─âtre t├«n─âra doamn─â intens rimelat─â, care p─âstorea computerul cu destinele nevrednicilor debitori ce eram: strig─ât uluit, mirare contrariat─â, excita┼úie naiv admirativ─â, holbare amu┼úit─â etc. Numai la ceea ce a urmat nu m─â a┼čteptasem. Dup─â ce, aproape sfios, cu o lini┼čte u┼čor obosit─â ┼či un des─âv├«r┼čit respect, artistul i-a relatat problema (ÔÇ×┼×ti┼úi, eu nu locuiesc ├«n ┼úar─â... Dar am aici o locuin┼ú─â, unde ├«ns─â nu se consum─â curent electric... ┼×i totu┼či, iat─â, a venit o factur─â... trebuie s─â fie undeva o eroare...ÔÇť) replica institu┼úional─â a c─âzut cu iu┼úeala cu┼úitului de ghilotin─â: ÔÇ×adresa ┼či numele dumneavoastr─âÔÇť.

Inutil s─â glosez. V─â las pe dumneavoastr─â s─â derula┼úi orice variant─â de spectacol mental prefera┼úi. Ce m-a ┼čocat a fost promptitudinea cu care ÔÇ×petentulÔÇť a r─âspuns corect, ca la ┼čcoal─â: ÔÇ×Ciulei, LiviuÔÇť. Nici o milionime de secund─â de ezitare. I s-a p─ârut, a┼čadar, cum nu se poate mai natural faptul c─â nu a fost recunoscut. ┼×i nu a v─âzut absolut nimic jenant ├«n chestia asta! Atunci am prins ┼či eu momentul s─â ┼čoptesc complice mucalit, oarecum compensator, ÔÇ×e prea t├«n─âr─â... ┼×i s├«nte┼úi plecat de mult... Nu are de unde s─â v─â ┼čtieÔÇť, dup─â care, epuiza┼úi oricum de jalea contextului, am schimbat c├«teva amabilit─â┼úi, p├«n─â ce mi-a venit ┼či mie r├«ndul.

Cum v─â spuneam, am r─âmas de atunci cu ap─âs─âtoarea imagine a unei lini┼čti faciale de calm─â resemnare. Dar nicidecum de om ├«nvins, ci de fiin┼ú─â apar┼úin├«nd altei lumi, altui p─âm├«nt, altor ceruri, unei lini┼čti de dincolo. Urm─âri┼úi-i sur├«surile aprobatoare din dialogul cu Horia Patapievici, luminile brusc aprinse ale ochilor c├«nd venea vorba despre frumuse┼úi, valori, talente, ┼či asculta┼úi-i t─âcerile doldora de ├«n┼úelepciune.

Asta, fire┼čte, c├«t─â vreme mai cunoa┼čtem limba respectiv─â ┼či nu avem nevoie de traduc─âtori ca doamna de la ghi┼čeul IDEB, c─âreia, dup─â plecarea lui Liviu Ciulei, am ├«ncercat s─â-i ┼čoptesc cine era domnul.

ÔÇ×Urm─âtorul!ÔÇť a exclamat dumneaei. 

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: ┼×i a┼ča mai departe? Via┼ú─â literar─â IV: august 2008 ÔÇô mai 2010, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.