Cum ne-am transformat cu toții într-un poem

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Cum ne am transformat cu toții într un poem jpeg

Între 15 şi 17 septembrie, Centrul Cultural Interetnic Transilvania a organizat, alături de Consiliul Judeţean Sibiu, cea de-a VIII-a ediţie a Colocviilor Transilvania, dedicate în acest an poetului şi traducătorului Mircea Ivănescu. Printre invitaţi s-au numărat cîţiva dintre cei mai importanţi poeţi români de azi, pisicîinele Benone şi „mai multe obiecte sufleteşti“.

Înainte să mă urc în autocar, o doamnă l-a întrebat pe şofer: „Pot să iau şi motanul cu mine? E blînd, să ştiţi, nu face deranj“. Motanul mîrîia cumplit din cuşca lui de călătorie, iar şoferul, atît de amabil cît poate să fie un şofer care pleacă din autogara Militari, a răspuns: „Luaţi-l doamnă, doar n-o să-l lăsaţi la bagaje“. Asta a fost partea cu „pisi“ din pisicîine, animal fantastic inventat de Mircea Ivănescu, „care pe cîmpul heraldic / se exprimă prin laba ridicată spre cerul baltic / şi prin gestul cozii înălţate într-un întortocheat / tirbuşon“. Cîinele ne aştepta la Sibiu. 

Tot la Sibiu ne aşteptau şi organizatorii, Radu Vancu şi Dragoş Varga, cu nişte zîmbete lungindu-se pe feţele lor bonome mai departe chiar decît Canalul Suez. Era joi după-masă, dar imediat cum am pus piciorul pe Pietonală, am priceput că la Sibiu e mereu duminică dimineaţă şi că, vrei nu vrei, acolo îţi intră pe sub piele un aer de linişte de care nu mai scapi pînă te-ntorci la Bucureşti. Şi aşa, umflaţi de linişte, am mers la Biblioteca Astra, unde a avut loc deschiderea oficială a Colocviilor. Ediţia de anul acesta urma să fie o ediţie omagială, dedicată lui Mircea Ivănescu, una dintre cele mai semnificative prezenţe poetice din literatura română a ultimelor decenii. În plus, ne-a spus Radu Vancu, ar fi minunat dacă, pînă la finalul festivalului, ne-am transforma cu toţii într-un poem de Mircea Ivănescu. Şi aşa a fost. 

Au contribuit la transformarea noastră cîteva lecturi de poezie excelente, o discuţie aşezată, doctă şi amicală despre „Mircea Ivănescu. Poetul, traducătorul, omul“, lansările a două dintre cele mai bune volume de poeme apărute anul acesta (Motocicleta de lemn, de Ştefan Manasia, şi La două zile distanţă, de Marin Mălaicu-Hondrari, ambele la Editura Charmides – se găsesc în reţeaua Librăriilor Humanitas) şi ediţia cu numărul 44 a Clubului de lectură „Institutul Blecher“. Toate au avut loc în subsolul Librăriei Humanitas din Sibiu, un adăpost numai bun pentru poezie. Au citit, în cele trei zile de festival, fiind întrerupţi numai de aplauze sincere sau de tăceri şi mai şi, Ştefan Manasia, Andrei Bodiu, Octavian Soviany, Nora Iuga, Marin Mălaicu-Hondrari, Ioan Radu Văcărescu, Rita Chirian, Dumitru Chioaru, Ana Dragu, Teodor Dună, Claudiu Komartin, Alexandru Muşina, Miruna Vlada, Florin Partene, O. Nimigean, Radu Niţescu. Şi atunci cînd lecturile sînt cu adevărat bune, iar publicul ştie s-asculte, se-ntîmplă ceva între poet, poem şi ascultător, o apropiere firească şi o „înţelegere drept în inimă“ (după titlul uneia dintre cărţile Adelei Greceanu). Dacă aş fi mai puţin leneşă, aş înfiinţa o firmă de turism poetic. În iulie vă oferim un sejur la festivalul „Poezia e la Bistriţa“, în septembrie un all-inclusive la Sibiu, cu îngheţată nelimitată pe Pietonală şi-un mic-dejun colosal la cafeneaua Universităţii. (Cîinele a apărut în timpul lecturilor de sîmbătă după-masă, sub forma unui ogar persan cu botul alungit, care-a moţăit cuminte în timp ce poeţii îşi vedeau de-ale lor.) 

În final, chiar s-a făcut duminică dimineaţă la Sibiu, iar Claudiu Komartin a prezentat cele mai noi apariţii de la Casa de editură Max Blecher şi a moderat clubul de lectură „Institutul Blecher“. Nora Iuga a alcătuit un fermecător parcurs prin propria poezie (cine-o cunoaşte pe Nora ştie că „fermecător“ e cuvîntul care i se potriveşte cel mai bine), iar Veronica D. Niculescu a citit „Sîmburi“, o proză scurtă, fragilă şi crudă, care a readus în discuţie situaţia extrem de precară a prozei scurte la noi. Ştiaţi că editorii refuză să publice genul scurt pentru că, cică, nu s-ar vinde? Poate n-ar strica să organizăm o zi internaţională care să se cheme „Cere-i librarului tău (multe, multe) cărţi de proză scurtă şi de poezie“. Şi librarul l-ar trage de mînecă pe editor, care-ar pricepe că e timpul să iasă de sub vraja romanului. Dar asta e o discuţie pe care, cu voia dvs., o vom purta altă dată.

Premiile Revistei Transilvania 2011

Premiul Opera Omnia - Nora Iuga
Premiul pentru proză (Viaţa lui Kostas Venetis, Cartea Românească, 2011) - Octavian Soviany
Premiul pentru poezie (La două zile distanţă, Charmides, 2011) - Marin Mălaicu-Hondrari
Premiul pentru poezie (Motocicleta de lemn, Charmides, 2011) - Ştefan Manasia
Premiul Semper Poesis - Claudiu Komartin

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.