Cele mai bune reviste literare
● Poes:s International nr. 1 (15) / 2015, poesisinternational.blogspot.ro.
● Zona nouă nr. 3-4 / 2015, zonanoua.com.
S-a cam ales praful de revistele literar-culturale de la noi. Nimic n-a mai rămas din audienţa, efervescenţa şi influenţa (deopotrivă literară şi ideologică) pe care-o aveau în anii ’90, nici măcar din diversitatea anilor 2000 (dacă e să mă gîndesc la
– prima serie,
sau
). Ar ieşi o istorie a revistelor literare post-’89 la fel de interesantă ca literatura scrisă atunci! Între timp, însă, mai toate revistele importante din acea perioadă au cunoscut diverse niveluri de dispariţie: unele la propriu (din lipsa finanţărilor), altele au dispărut pe limba lor, reinventîndu-se neinspirat odată ce au ajuns pe mîini nepricepute sau rău intenţionate (vezi cazul revistei
), altele au pierdut orice contact cu literatura, alunecînd tot mai mult spre religie sau politică, altele – cele mai multe – au ajuns reviste-fantomă, cu tiraje infime sau cu apariţii-hazard, fără distribuţie, mai mult online, dar cu o formulă neadaptată online-ului (unele au şi conturi de Facebook, dar postările au o frecvenţă trimestrială). Ca mulţi alţi scriitori, redactori de revistă sau critici literari, primesc acum diverse reviste literare prin e-mail în format pdf. Unele din acestea nici nu ştiu dacă mai apar şi în print, nu le-am mai răsfoit de ani de zile pentru că la chioşcurile de presă din Bucureşti nu se găsesc. Pe majoritatea însă nu le-aş răsfoi oricum pentru că nu mai e nimic de citit în ele. Reviste fără identitate, fără colaboratori, fără conţinut, fără grafică; reviste provinciale la figurat: scriitori locali mediocri scriind ditirambic despre alţi scriitori locali mediocri; şi unii, şi alţii, publicaţi în regim propriu la edituri de apartament.
Calitatea revistelor literare a scăzut dramatic pentru că nu le mai face nimeni care să se priceapă, iar asta pentru că nimeni nu mai e motivat, nici cultural, nici financiar, să se dedice unei reviste. Nu există finanţări pentru colaborări; prin urmare, conţinutul e de umplutură. La fel se întîmplă şi cu revistele sau platformele online care se ocupă de cărţi; la fel de mediocre: materiale traduse de pe Internet, recenzii irelevante, topuri de cărţi/autori alcătuite de, chipurile, utilizatori, şi în care scriitorii adevăraţi nici nu apar (Cărtărescu sau Brumaru vor fi mereu pe locuri inferioare, cu sute de voturi mai puţine decît cine ştie ce blogger sau scriitoraş anonim care şi-a publicat singur cartea în cîteva exemplare.) Noul ministru al Culturii a promis finanţarea revistelor, dar rămîne de văzut ce se va întîmpla în acest sens. Cîteva reviste fac însă eforturi notabile să ofere un anume standard cultural
sau
ca să dau cîte un exemplu din fiecare regiune istorică), dar circulaţia, audienţa şi influenţa lor sînt inexistente în afara mediului scriitoricesc; şi nici măcar acestor reviste nu le-ar strica o regîndire a formulei, în sensul deschiderii perspectivelor culturale, al împrospătării conţinutului, al stilului şi al ideilor vehiculate, nu mai vorbesc de grafică – de multe ori, ele sînt bătrînicioase şi rămase în ograda naţională unde, din păcate, nu se întîmplă mare lucru. E nevoie de bani, dar e nevoie şi de oameni noi care să fie atraşi înspre presă, să descopere importanţa şi pasiunea de a face o revistă.
În acest peisaj arid şi trist, două reviste tinere aterizează cu o anume periodicitate, precum nişte OPN-uri (Obiecte Publicistice Neidentificate):
– redactor-şef Claudiu Komartin, grafică Ana Toma, revistă finanţată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, condus de Gavril Ţărmure, un fel de Mecena al literaturii române; şi
– redactor-şef Vlad Pojoga, grafică Ilinca Pop, revista este „un proiect al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu, iniţiat de membrii cenaclului Zona nouă, alături de redacţia revistei
, şi susţinut de Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu“. Ambele reviste, făcute exclusiv de poeţi, cu o grafică impecabilă, publicînd predominant poezie într-o competentă selecţie de autori şi texte, reprezintă, în opinia mea, cele mai bune şi atractive reviste literare româneşti ale momentului. Dacă ar apărea în limba engleză (deşi ambele reviste au, uneori, şi secţiuni multilingve),
şi
ar face carieră internaţională şi ar sta lîngă orice mare revistă de poezie din lume.
Ajunsă deja în al cincilea an de existenţă,
oferă, ca de obicei, un conţinut incredibil de consistent. În acest număr, spre exemplu, există un portret de autor Aurel Pantea (cu o selecţie din poeme vechi, una dintre principalele calităţi ale revistei fiind revizitarea vechilor volume de poezie, niciodată reeditate, ale unor mari poeţi români contemporani), o duzină de cronici la cărţi de poezie, fragmente de teatru (Camelia Toma,
, scenariu după volumul de poezie al lui Nicolae Avram) şi fragmente de proză (din Robert Walser), eseuri despre poezie (de Amy Lowell, Radu Vancu şi Nicolae Coande), interviuri (cu poetul polonez Wojciech Bonowicz şi cu muzicianul-artist Mircea Florian), plus, grosul revistei, pagini întregi de poezii din opera a douăzeci de autori din unsprezece ţări (şi aici trebuie lăudată neapărat echipa de traducători): americanii Mark Strand şi Fady Joudah, polonezul Marcin Baran, slovena Katja Perat, ucraineanul Boris Gumeniuk, suedezul Daniel Boyacioglu, englezul S.J. Fowler, francezul Mike Kasprzak, maghiarul Bajtai András, cehoaica Katerina Rudcenková, croatul Goran Colakhodzic, plus românii Ştefan Manasia, Rita Chirian, Mihail Vakulovski, Emanuel Guralivu, Svetlana Cârstean, Constantin Abăluţă, Tiberiu Neacşu şi debutantul Horia Şerban.
care apare de trei ani, publică, în general, texte predominant poetice, din autori tineri şi foarte tineri. Acest număr, intitulat „Everything in its right place“, după un refren Radiohead, oferă aproape 200 de pagini de poezie şi fragmente de proză din 14 scriitori americani tineri; texte foarte diferite, de formule variate, cu mult sex (fireşte), un număr nepreţuit prin faptul că aflăm şi ce se scrie în acest moment, şi nu oriunde, ci în Statele Unite. Prin urmare, îmi închei aici prezentarea acestor reviste, pe care vi le recomand din toată inima şi vă las cu poemul de mai jos, ales aproape la întîmplare.
Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.
***
Daniel BAILEY
Sonet Beat 25
VREAU SĂ FIU SĂRAC PENTRU TOTDEAUNA
DAC-AŞ PUTEA SĂ RĂMÎN VIU ŞI NEMULŢUMIT
ATUNCI NUMAI DE ASTA AM NEVOIE
EXCESUL DE BANI AR FI CHELTUIT IRESPONSABIL
AŞ CUMPĂRA UN SATELIT ŞI AŞ TRANSMITE BOALĂ
AŞ CUMPĂRA O UMBRĂ ŞI AŞ COASE-O DE SOARE
AŞ ÎNGROPA BANII ŞI AŞ ÎNCERCA SĂ CRESC UN COPAC DE BANI
MEREŢI ÎN PULĂ POT SĂ FAC CE AM EU CHEF
AŞ CUMPĂRA O ŢARĂ DIN LUMEA A TREIA ŞI AŞ SUBJUGA-O
AŞ ÎNECA OCEANUL ÎN BANI
AŞ FACE SPARRING CU UN CAL ŞI DUPĂ AIA AŞ MÎNCA MONEDE
ORICE-I MULT MAI MIŞTO CÎND E O POSIBILITATE
DE FAPT MAJORITATEA LUCRURILOR ĂSTORA AR FI CAM DE CĂCAT $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
traducere de Vlad POJOGA