Ceci n'est pas Ministerul Culturii

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Ceci n'est pas Ministerul Culturii jpeg

Acum aproape un secol, ├«n septembrie 1939, filozoful ╚Öi scriitorul polonez St. I. Witkiewicz se sinucidea, la anun╚Ťul c─â Armata Ro╚Öie a trecut grani╚Ťa de R─âs─ârit a Poloniei, ceea ce pentru el confirma faptul c─â arta, filozofia ╚Öi cultura, a╚Öa cum le ├«n╚Ťelegea el, ├«╚Öi tr─âiesc ultimele zile. Autor, printre altele, al romanului Nesa╚Ťul ÔÇô despre care scrie Czeslav Milosz ├«n introducerea G├«ndirii captive ÔÇô, Witkiewicz e cel care parabolizeaz─â standardizarea ╚Öi sp─âlarea pe creier a individului prin ├«ngurgitarea pastilei Murti-Bing. Pastila, odat─â ├«nghi╚Ťit─â, face ca operele de art─â disonante s─â par─â ni╚Öte prostii, complexit─â╚Ťile ╚Öi atrocit─â╚Ťile istoriei s─â fie uitate ╚Öi arta s─â devin─â un lucru util, lipsit de abstrac╚Ťiune ╚Öi spiritualitate.

Iat─â-ne ├«n 2018, martori ai unor atitudini demne de ÔÇ×murti-bingismÔÇť: opere de art─â scoase din muzee pentru a╚Öa-zisul lor caracter pornografic ╚Öi abuziv (adic─â disonant), afi╚Öe reproduc├«nd crea╚Ťii ale lui Egon Schiele cenzurate pentru c─â agreseaz─â vizual trec─âtorii, invadarea unui cinematograf de c─âtre un grup de cre╚Ötini habotnici pentru a interzice vizionarea unui film premiat la Cannes. ├Än Europa, mini╚Ötrii Culturii nu au avut vreo declara╚Ťie comun─â legat─â cel pu╚Ťin de primele dou─â ac╚Ťiuni, c├«t despre ceea ce s-a ├«nt├«mplat la Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón, nu va exista, probabil, vreo pozi╚Ťie din partea actualului ministru al Culturii ╚Öi Identit─â╚Ťii Na╚Ťionale. Explica╚Ťia este una ╚Öi aceea╚Öi, at├«t la nivel european, c├«t ╚Öi la nivel na╚Ťional, ╚Öi e una simpl─â: ceea ce ar declara, individual sau ├«n grup, mini╚Ötrii Culturii europeni nu ar avea, de fapt, nici un efect concret ├«n societate, nu ar produce vreo modificare de atitudine ╚Öi nu ar determina vreo revizuire a pozi╚Ťiilor celor implica╚Ťi.

Am urm─ârit ├«n ultima vreme opinii despre cum ar trebui s─â fie un ministru al Culturii (cel din Rom├ónia, ├«n cazul de fa╚Ť─â) ╚Öi a╚Ö avansa aici c├«teva clarific─âri c├«t se poate de prozaice legate de acest subiect, pe care discursurile idealiste pe care le consemnez de fiecare dat─â cu triste╚Ťe ╚Öi satura╚Ťie nu le iau ├«n considera╚Ťie. Problema nu este cum ar trebui s─â fie ministrul Culturii, ci cum ar trebui s─â fie Ministerul Culturii ├«n Rom├ónia de azi.

Iat─â, printre altele, de ce. ├Än primul r├«nd, ├«n actuala configura╚Ťie a infrastructurii guvernamentale, ministrul Culturii are ├«n subordine cea mai prost pl─âtit─â adminstra╚Ťie. Ministerele ÔÇ×slabeÔÇť, precum cel al Rom├ónilor de Pretutindeni, cel al Mediului sau al Educa╚Ťiei sau al S─ân─ât─â╚Ťii (slabe prin natura neeconomic─â a profilului lor), au, toate, o adminstra╚Ťie cu salarii mici ╚Öi foarte mici. Asta explic─â, ├«ntr-o foarte mare m─âsur─â, ineficien╚Ťa lor, precum ╚Öi incapacitatea de a pune ├«n practic─â m─âsuri viabile, pe termen mediu ╚Öi lung, ├«n favoarea cet─â╚Ťenilor pe care aceste administra╚Ťii ├«i deservesc ╚Öi din ale c─âror taxe ├«╚Öi ├«ncaseaz─â venitul. Asta explic─â ╚Öi lipsa total─â de motiva╚Ťie a angaja╚Ťilor ╚Öi permeabilitatea lor la trafic de influen╚Ť─â ╚Öi la corup╚Ťie. ├Än sintez─â, singura cale a unui angajat de a vie╚Ťui ├«ntr-un asemenea sistem este fie aceea de a fi ineficient sau incompetent, fie aceea de a fi corupt. Pentru aceia care s├«nt ├«ns─â de bun─â-credin╚Ť─â, care au competen╚Ťe ╚Öi lucreaz─â ├«n Ministerul Culturii de ani buni, accept├«nd salariul foarte mic ╚Öi schimb─ârile foarte dese de mini╚Ötri, nu este un climat benefic. Ei se plafoneaz─â ╚Öi se izoleaz─â, din p─âcate, consider├«nd c─â ceea ce fac este ╚Öi r─âm├«ne o form─â de compromis. ├Än loc s─â ├«i stimuleze, institu╚Ťia ├«i limiteaz─â profesional ╚Öi uman.

Cu aceast─â situa╚Ťie se confrunt─â to╚Ťi mini╚Ötrii Culturii din ultimii zece ani ╚Öi chiar ╚Öi aceia care au vrut, f─âr─â succes, s─â o remedieze, au constatat ├«n ce m─âsur─â aceast─â realitate creeaz─â un blocaj institu╚Ťional major.

Cazul patrimoniului

S─â lu─âm, de pild─â, cazul direc╚Ťiilor regionale pentru cultur─â aflate ├«n subordinea MCIN ÔÇô cele care acord─â, printre altele, avize pentru cl─âdirile de patrimoniu. Ineficien╚Ťa acestor direc╚Ťii e direct propor╚Ťional─â cu resursa uman─â minim─â pentru cantitatea de dosare tratate ╚Öi cu slaba remunera╚Ťie primit─â pentru o activitate esen╚Ťial─â unui demers cultural fundamental ÔÇô cel al recenz─ârii, aviz─ârii ╚Öi evalu─ârii st─ârii patrimoniului din Rom├ónia. La nivel central, la minister, situa╚Ťia este ╚Öi ea problematic─â. Dac─â, ├«n perioada ministeriatului Monei Musc─â, Direc╚Ťia Patrimoniu avea 35 de angaja╚Ťi, ast─âzi aceea╚Öi direc╚Ťie are doar ╚Öase angaja╚Ťi. O simulare f─âcut─â acum doi ani de c─âtre Oana Bogdan, secretar de stat la acea vreme pe domeniul patrimoniu, a constatat c─â, ├«n medie, ├«n MCIN intr─â 500 de dosare pe s─âpt─âm├«n─â ╚Öi pot fi tratate complet, cu activitate sus╚Ťinut─â peste program, doar 50! Cum poate un ministru s─â intervin─â ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie? Prin cererea de supliment─âri de posturi la guvern; or, aceste posturi, chiar dac─â ar putea fi alocate, vor fi ├«ncadrate salarial la un nivel care nu atrage pe nimeni. Retoric, ne preocup─â patrimoniul. Practic, nu!

La r├«ndul s─âu, Institutul Na╚Ťional al Patrimoniului (INP), dincolo de problemele salariale, are de ani de zile o problem─â endemic─â legat─â de multianualizarea banilor necesari anumitor ╚Öantiere de importan╚Ť─â na╚Ťional─â. Refuz├«nd existen╚Ťa creditelor de angajament pentru MCIN, Ministerul Finan╚Ťelor din guverne succesive condamn─â ╚Öantierele de patrimoniu la constante ├«ntreruperi. Restaurarea patrimoniului nu poate s─â fie finalizat─â, ├«n anumite cazuri, pe baza bugetului anual ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin ├«ntr-o ╚Ťar─â care nu a reu╚Öit ├«nc─â s─â ├«╚Öi construiasc─â autostr─âzile importante ÔÇô, iar necesitatea de a relua de fiecare dat─â procedurile administrative pentru a continua lucr─ârile deja ├«ncepute nu face dec├«t s─â arunce ├«n derizoriu ╚Öi ineficien╚Ť─â un demers pe care orice politic─â public─â ├«n domeniu ar trebui s─â ├«l considere o prioritate absolut─â.

Un ministru al Culturii, oricine ar fi el, nu poate debloca o asemenea stare de fapt f─âr─â interven╚Ťia premierului ╚Öi a ministrului Finan╚Ťelor. Iat─â un caz ├«n care, indiferent de culoarea politic─â, op╚Ťiunea pragmatic─â a guvernelor a fost aceea╚Öi ├«n ultimul deceniu ╚Öi jum─âtate: una ├«n defavoarea restaur─ârii patrimoniului na╚Ťional.

Proiectele prioritare 

Ministrul poate sus╚Ťine, pe baza unor avize interne minimale, ÔÇ×proiecte prioritareÔÇť. Prioritare pentru cine ╚Öi ├«n conformitate cu ce criterii? At├«ta vreme c├«t nu exist─â o strategie cultural─â adoptat─â de guvern, pot s─â fie aplicate orice criterii, ele variind de la un ministru la altul, sub obl─âduirea plin─â de compasiune a angaja╚Ťilor ministerului, care ÔÇ×instruiescÔÇť fiecare nou ocupant al postului ├«n leg─âtur─â cu felul ├«n care, p├«n─â acum, au fost alocate subsidiile, pe motive mai mult sau mai pu╚Ťin subiective. Fire╚Öte, unele proiecte s├«nt, ├«n sine, valoroase, dovedindu-╚Öi rezisten╚Ťa ├«n timp ╚Öi serviciul public prin impactul lor local ╚Öi interna╚Ťional (TIFF ├«n Cluj, FITS ├«n Sibiu sau Bienala de la Vene╚Ťia). Dar o dezbatere real─â, bazat─â pe evalu─âri cantitative ╚Öi calitative substan╚Ťiale a proiectelor sus╚Ťinute nu a avut niciodat─â loc. O metodologie a depunerii acestor proiecte ╚Öi a cererilor nu a fost niciodat─â dezb─âtut─â pentru a putea fi pus─â ulterior ├«n practic─â ├«n mod consecvent. Ce echilibru exist─â ├«ntre diversele domenii pentru proiectele prioritare? Ce tip de proiecte sus╚Ťinem cu prioritate: cele tradi╚Ťionale sau cele contemporane, ╚Öi de ce? Care e ponderea dat─â organiza╚Ťiilor fa╚Ť─â de cea oferit─â institu╚Ťiilor din subordine? ├Äntreb─âri esen╚Ťiale, la care mini╚Ötrii nu pot s─â dea un r─âspuns conving─âtor ├«n lipsa unei strategii-cadru, a unei strategii culturale adoptate politic ├«n sens superior, nepartinic.

Managementul institu╚Ťiei culturale

├Än fine, devine o eviden╚Ť─â c─â, prin natura legii actuale a managementului acestor institu╚Ťii, s├«nt puse ├«n parantez─â dou─â principii esen╚Ťiale, at├«t de necesare calit─â╚Ťii actului intelectual ╚Öi creativ. Primul este etica ├«n guvernan╚Ť─â. Al doilea: viziunea artistic─â. Administra╚Ťia domin─â artisticul p├«n─â la sufocare, iar etica ├«n guvernan╚Ť─â este inexistent─â at├«ta vreme c├«t managerii multor institu╚Ťii publice au puteri discre╚Ťionare ├«n privin╚Ťa deciziilor privind actul artistic.

├Än plus, pentru institu╚Ťiile de spectacol, lipsa corel─ârii politicilor educa╚Ťionale cu cele culturale a produs un dezechilibru grav. Anume, ÔÇ×aruncareaÔÇť pe pia╚Ťa muncii a mii de actori fragiliza╚Ťi din punctul de vedere al statutului de angajat, constr├«n╚Öi s─â fac─â fa╚Ť─â unei pie╚Ťe de munc─â tensionate ╚Öi volatile, f─âr─â ca m─âsuri de politici publice s─â compenseze asta prin ini╚Ťierea, de exemplu, a unor cadre legislative dedicate ├«ncuraj─ârii dezvolt─ârii spa╚Ťiilor alternative ╚Öi a logicii de lucru ÔÇ×de trup─âÔÇť.

Reformele, care ar trebui s─â ia drumul unor ini╚Ťiative legislative, pot fi f─âcute doar cu participarea altor ministere, de care cel al Culturii e dependent. Uneori trebuie ob╚Ťinute nu mai pu╚Ťin de 14 avize pentru trecerea unei m─âsuri cu specific cultural. Mul╚Ťi dintre mini╚Ötrii celorlalte domenii nu le ├«n╚Ťeleg pentru c─â sistemul cultural este, ├«n opinia general─â, un domeniu nesistemic, incontrolabil ╚Öi ÔÇ×cititÔÇť prin prisma vedetelor, nu prin cea a arhitecturii culturale generale.

M─â opresc, deocamdat─â, aici. Ar mai fi multe exemple de citat, dar rolul acestor exemple nu este dec├«t acela de a reformula concluzia de la ├«nceputul acestui articol: irelevan╚Ťa unui ministru care conduce un minister sl─âbit, cu resursa uman─â incomplet─â ╚Öi nemotivat─â, ├«nvechit ├«ntr-o birocra╚Ťie ale c─ârei instrumente s├«nt de mult dep─â╚Öite.

├Än grija cui r─âm├«ne, a╚Öadar, Cultura? Din p─âcate, m─â tem c─â foarte cur├«nd ea va fi definitiv ├«n grija celor care, asemeni personajului din Soumission a lui Michel Houellebecq, vor ╚Öti cel mai bine s─â se supun─â. 

Corina ┼×uteu este expert interna┼úional ├«n management ┼či politici culturale. A fost director al Mast├Ęre Sp├ęcialis├ę Europ├ęen en Management des Entreprises Culturelles al ┼×colii de Comer┼ú din Dijon. A fost director al Institutului Cultural Rom├ón de la New York ╚Öi, timp de opt luni, ministru al Culturii. Este pre┼čedinte al Making Waves, festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.