Un roman al disidenţei naziste

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Un roman al disidenţei naziste jpeg

● Hans Fallada, Fiecare moare singur, Editura ART, Bucureşti, 2018, traducere şi note de Gabriella Eftimie. 

Berlin, 1940. Germania intrase în război, nazismul era la apogeu. Oraşul şi ţara aveau deja trăsăturile bine conturate: un Führer şi cultul conducătorului infailibil, atotputernica poliţie secretă Gestapo, partidul unic naţional-socialist, sindicatul unic, propaganda de proporţii, controlul presei, lagărele de reeducare, munca voluntară obligatorie pentru „efortul de război“, cartelele de alimente, teama de informatorii omniprezenţi, telefoanele ascultate. Pentru cine a trăit anii comunismului s-ar putea să sune cunoscut. Ce avea specific nazismul erau antisemitismul şi militarizarea, dar mai era ceva: o opoziţie rarefiată.

Comunismul a avut parte de o rezistenţă internă, el s-a grefat pe societate şi, ca orice grefă, a creat o reacţie de respingere. Aşa a apărut societatea civilă clandestină, de diferite grosimi şi culori, în funcţie de ţară şi moment. Nazismul pare însă să fi crescut din societate, ca o anomalie, ca un cancer. De aceea, probabil, de disidenţi nazişti s-a auzit mult mai puţin decît de disidenţii comunişti. E adevărat însă că istoria, prin război, a luat nazismul mult mai repede şi mai pe sus, şi odată cu el şi pe potenţialii disidenţi.

Dar, cu toate acestea, şi în nazism au fost cazuri de disidenţi, e drept, izolate. Şi îi exclud aici pe atentatorii la viaţa lui Hitler pentru că nu îmi e clar cît de mult se distanţau aceştia de teoria superiorităţii ariene. La fel, nu aş include nici rezistenţa religioasă, care avea un fundament creştin, nu civic. Voi menţiona doar cele două cazuri pe care le cunosc de disidenţă nazistă oarecum pură, pornită de la oameni care nu dispuneau de funcţii sau de revelaţii, ci doar de un bun-simţ supravieţuind într-un mod aproape miraculos.

Este vorba pe de o parte de grupul de la München cunoscut sub numele de „Trandafirul Alb“. Studenţii Hans Scholl, Alexander Schmorell, Christoph Probst, Sophie Scholl, Willi Graf şi profesorul Kurt Huber au conceput şi au răspîndit, între iunie 1942 şi februarie 1943, cînd au fost prinşi şi executaţi, mai multe mii de foi volante antihitleriste şi antinaziste. În ele denunţau nu numai cruzimea antisemită a regimului, ci şi laşitatea societăţii germane care nu mai era în stare să se opună spiralei atrocităţilor. Şi mai este şi cazul „Omuleţul“, al lui Otto şi al Elisei Hampel, muncitori din Berlin, care, între 1940 şi 1942, au împrăştiat mesaje antinaziste stîngace, dar autentice, scrise pe cărţi poştale lăsate prin clădirile publice ale oraşului.

Povestea lor extraordinară a fost descoperită în arhivele Gestapoului şi rescrisă în doar o lună de către un romancier care, la rîndul lui, a avut şi el de suferit de pe urma regimului. Hans Fallada, autorul, pe numele lui real Rudolf Dietzen, s-a stins din viaţă în 1947, la doar o jumătate de an după ce şi-a terminat romanul Fiecare moare singur, despre care Primo Levi, memorialistul Auschwitz-ului, a scris că este „cea mai importantă carte despre rezistenţa germană în faţa regimului nazist“.

În imagini clare şi tuşe simple, Hans Fallada recompune atmosfera din Berlinul anilor 1940-1942, începînd de la expedientele traiului de zi cu zi într-o societate totalitară, pînă la tehnicile şi tacticile Gestapoului. Viaţa de familie şi relaţiile de serviciu, curbate de tensiunea nazismului, sînt expuse fără efort vizibil, dintr-o memorie încă proaspătă. Detalii prezentate dezinvolt şochează cititorul, chiar şi pe cel cu experienţă comunistă în spate. Menţionam mai sus militarizarea societăţii, care în condiţii de război a constituit o notă aparte a totalitarismului nazist faţă de cel comunist. Un fragment din capitolul „Dansul victoriei la Elysium“, moment de festivism nazist după capitularea Franţei, este semnificativ.

„În seara aceea de vineri, sala de dans de la Elysium, marele local din nordul Berlinului, oferea o privelişte îmbucurătoare pentru orice cetăţean german: uniforme peste uniforme. Nu era Wehrmacht-ul care ieşea în evidenţă, al cărui cenuşiu sau verde oferea doar un fundal impozant pentru invazia de culori vii ale uniformelor de partid şi a diverselor grade, de la maro, maro-deschis, maro-auriu, maro-închis şi negru. (…) Puţinii civili se pierdeau complet în marea de uniforme, păreau lipsiţi de importanţă şi plictisitori în roiul acela, la fel ca oamenii de pe stradă sau din fabrici care n-au însemnat niciodată nimic în comparaţie cu partidul. Partidul însemna totul şi poporul, nimic“. Îngemănarea nazisto-comunistă e iarăşi frapantă.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.