Un erou al falsei conștiințe

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Un erou al falsei conștiințe jpeg

● Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău, Editura Polirom, 2021.

În 2013, Adrian Schiop publicase valorosul roman Soldații. Poveste din Ferentari, carte care o prefigurează și pe cea apărută anul acesta. Era un cocktail Molotov de exotism social (cartierul Ferentari, interlopi, săraci, foști pușcăriași), critică de insider a stîngii intello bucureștene și o cronică a unei relații gay de o mare densitate afectivă și imprimînd un frison etic puternic. Autoficțiunea crudă în primul rînd cu sine pe care o livra Schiop era, poate, ingredientul esențial care făcea din Soldații o carte atît de bună: tensiunea, drama și prăbușirea veneau acolo nu de la obișnuitele pertractări sentimentale sau nefericiri sexuale ale eroilor, ci din mintea analitică, dar incapabilă să se scruteze pînă la capăt, a protagonistului, care dovedea mari resurse de premeditare și cruzime, și se folosea pentru asta de o mare și recunoscută capacitate pentru autoînșelare, de falsa conștiință a celui care face răul mințindu-se că de fapt e vorba de un bine.

Tot despre o relație gay este și recenta Să ne fie la toți la fel de rău; de astă dată, însă, obiectul atenției erotice nu mai e un fost pușcăriaș rom, ci un polițist TF, Florin. Acesta este un individ conformist, fără orizont, insuficient de damaged, pentru care pînă și homosexualitatea descoperită în adolescență a fost o monedă de schimb folosită fără complicații atunci cînd a fost nevoie. Florin cere vin, pepsi și țigări cînd vine noaptea, în schimb spală vasele. Un tip zgîrcit, limitat, care își ține în șah OCD-ul prin Măruță, Antena 3 și Diva, Florin se protejează excesiv, retezînd legăturile și performînd sexual doar în anumite limite, ceea ce naratorului-erou, Adrian, îi pare semn de narcisism și de sărăcie afectivă și morală: „pe undeva era ceva ciudat cu băiatul ăsta: pe lîngă că nu iubea/ura/invidia, nici nu dădea/cerea (mă rog, mai ciupea...), n-avea ambiții și nu lupta pentru nimic; nu-și făcea așteptări sau speranțe și nici nu te încuraja să-ți faci, iar ajutor îți dădea doar dacă-l cereai explicit, cu subiect și predicat – pe scurt, trăia ca și cum ar fi venit deja postapocalipsa, cînd tot ce mai contează e confortul de bază, mîncare, sex, culcuș și iarna căldură”.

Numai că naratorul, Adrian, trăiește relația sa erotică în alt mod, bazat pe artefacte ale afecțiunii și analiză psihologică nemiloasă. Dacă, pe planul aparenței, Adrian este un homosexual pasiv, submisiv, care trăiește cu nostalgia vieții de familie și vînează atitudini, gesturi și atmosferă care să i-o hrănească, în planul mai adînc, relația pe care o propune el este a unui intelect dominant, care îi cedează partenerului doar cît e nevoie ca acesta să-și lase garda jos și să poată fi lucrat psihologic, decodat, dezarmat. Așa că Florin reprezintă pentru el, mai degrabă decît un obiect (prilej) de afecțiune, o problemă care trebuie rezolvată, iar aparenta sa opacitate, inerție, banalitate este doar o piedică în plus, un fel de camuflaj. Ascultîndu-i poveștile banale, observîndu-l îndelung, Adrian descoperă că celălalt e vulnerabil la beție, că reacționează infantilizant la tratamentul neglijent, ostil și superior, ca din partea unui tată rău. Momentul pare să fie declanșatorul de care era nevoie, Florin picînd într-o perioadă negativă la serviciu care îi schimbă și comportamentul sexual: „și cînd mi-am băgat-o în gură mi-a zis blank Nu mai sînt master și nu mă mai întreba ce să faci, fă ce-ți place”. Cu toate acestea, Florin nu poate să fie scos din firea lui mărginită și refuză să intre în ficțiunea afectivă pe care Adrian i-o propune: nu știe să ofere nimic în schimb, nu îl ține vreodată în brațe, nici măcar nu se oferă să-i cumpere medicamente atunci cînd are nevoie. De aceea, e rejectat cu violență, atît pentru lipsa de performanță sexuală din ultimul timp, cît și pentru un pachet de țigări însușit. Dar, desigur, este vorba tot de o falsă conștiință, Adrian prefăcîndu-se mai meschin decît este, ca să scape de povara de a-l reactiva emoțional pe Florin și ca să își justifice propria zgîrcenie afectivă prin zgîrcenia celuilalt.

Dincolo de asta, este un roman al pandemiei, din păcate insuficient dezvoltat, cu informații interesante despre umilirea carantinaților din zona Brașov de către un antreprenor mizerabil, capitalist de junglă, sau despre terasa doamnei Jana din Ferentari, și cu o nouă vizitare a calului de bătaie al lui Schiop încă din cartea anterioară, stînga extremă-bibelou, fascinată mai mult de bling-ul exotic al ideologiei la modă decît de vreo compasiune reală pentru cineva, sub forma unui student la Drept la Cluj care crede în comunismul chinez și în extinction rebellion (căutați pe Google). Să ne fie la toți la fel de rău este mantra lui, dar și un semn vinovat și plin de regret al eșecului erotic, al nepotrivirii și despărțirii din această carte.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.