Trei plimbări prin poezia românească

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
Trei plimbări prin poezia românească jpeg

ÔŚĆ D. Sam Abrams, ├Äntre Beckley ┼či Bucure┼čti: Marin Sorescu, Nichita St─ânescu ┼či Mircea C─ârt─ârescu citi┼úi la Barcelona de un critic american, traducere colectiv─â, Editura Meronia, 2018. 

Nimic mai interesant dec├«t s─â cite┼čti literatura propriei tale culturi prin ochii unor exege┼úi str─âini. Cu at├«t mai mult cu c├«t, ├«n aceast─â carte, e vorba de trei poe┼úi rom├óni fascinan┼úi, ├«ns─â foarte diferi┼úi ├«ntre ei ┼či cu impact diferit. Nichita St─ânescu este un poet canonic cult, foarte iubit ┼či bine tradus ├«nc─â din timpul vie┼úii, cu o posteritate care ├«nc─â se manifest─â intens, inclusiv pe re┼úelele de socializare ale noilor genera┼úii de cititori. Marin Sorescu este tot un poet canonic, la mod─â c├«ndva, ┼či el autor de manual ┼čcolar, ├«nc─â ┼či mai bine tradus ├«n str─âin─âtate ├«n timpul vie┼úii, dar intrat de c├«teva decenii ├«ntr-un con de uitare parc─â mai dens. C├«t despre Mircea C─ârt─ârescu, avem de-a face cu un mare poet metamorfozat ├«ntr-un la fel de mare prozator, cu o foarte bun─â cot─â de pia┼ú─â, ┼či nu doar na┼úional─â, c─âci e cel mai tradus ┼či mai titrat scriitor rom├ón al momentului de pe pia┼úa interna┼úional─â, unde continu─â s─â fie tradus ┼či s─â primeasc─â premii la care alt─âdat─â nici un alt scriitor rom├ón nu ├«ndr─âznea s─â spere. Nici m─âcar Nichita ori Sorescu.

Pentru o cultur─â care se confrunt─â dintotdeauna cu complexul culturii minore, ignorate pe nedrept din cauza limbii de circula┼úie restr├«ns─â, cu ┼čanse mici de afirmare pe scena lumii (├«n fond, istoria literaturii ne demonstreaz─â c─â pentru a face carier─â interna┼úional─â, un scriitor rom├ón trebuie s─â se reinventeze ├«ntr-o alt─â cultur─â, ├«mprumut├«nd o alt─â limb─â ÔÇô de la Paul Celan, Panait Istrati, Benjamin Fondane ┼či Tristan Tzara, prin E.M. Cioran, Mircea Eliade ┼či Eug├Ęne Ionesco, p├«n─â la Herta M├╝ller ┼č.a.), receptarea str─âin─â pozitiv─â a literaturii rom├óne r─âm├«ne una dintre marile satisfac┼úii intelectuale pe care le poate gusta un literat de la noi.

Nici eu n-am f─âcut excep┼úie citind aceste trei eseuri ale criticului american dedicat literaturii catalane D. Sam Abrams (n. 1952), eseuri care mi-au produs delicii intelectuale. ├Än primul r├«nd, m-am bucurat s─â g─âsesc o privire proasp─ât─â asupra unor autori cu care, prin natura profesiei, am o rela┼úie prea apropiat─â. Am g─âsit nepre┼úuit─â oportunitatea de a urm─âri aceste analize pornind de la alte premise dec├«t cele cu care eram obi┼čnuit, dezvolt├«nd interpret─âri av├«nd la baz─â alte referin┼úe dec├«t cele familiare. Eseurile lui Abrams s├«nt, dac─â vre┼úi, forme de revizitare a unor opere nu at├«t ├«ntr-un alt timp istoric (nu ├«n diacronie), c├«t ├«ntr-un alt loc cultural (mai degrab─â ├«n sincronie).

Abrams dovede┼čte o cunoa┼čtere impresionant─â a operei ╚Öi vie╚Ťii celor trei autori rom├óni asupra c─ârora s-a oprit mai ├«n profunzime cu ocazia traducerilor din crea╚Ťia lor ap─ârute recent ├«n catalan─â. S a documentat, ┼čtie deopotriv─â textul (literar, critic, paraliterar) ┼či contextul (biografic, cultural, istoric), ceea ce ofer─â analizelor sale nu doar acurate┼úe, dar ┼či profunzime. Acest lucru se vede foarte bine ├«nc─â din eseul despre Nichita, unde, dup─â ce expune contextul ├«n care poetul a ratat primirea Premiului Nobel ├«n 1979 ┼či ├«n 1980, criticul explic─â perioada de interes occidental pentru literatura de tendin╚Ť─â disident─â a Europei de Est dintre anii 1945 ╚Öi 1991. Este foarte interesant cum criticul din Barcelona ├«l desparte ├«nc─â de la ├«nceput pe Nichita de tradi╚Ťia strict rom├óneasc─â. Num─ârul mare de limbi ├«n care a fost tradus poetul (a c─ârui dorin╚Ť─â era ÔÇ×de a transcende limba rom├ón─â ╚Öi, indirect, orice alt─â limb─â a planeteiÔÇť) este privit ca o consecin┼ú─â fireasc─â a poeziei sale, al c─ârei punct de tensiune, cum frumos spune criticul, este ÔÇ×├«ntre a r─âm├«ne ╚Öi a pleca, ├«ntre a prinde r─âd─âcini ╚Öi a o lua la goan─â, ├«ntre a se integra ╚Öi a se ├«nstr─âinaÔÇť. Abrams remarc─â foarte bine c─â Nichita a avut la ├«nceputurile sale norocul s─â beneficieze de tendin╚Ťa de deschidere din primii ani ai regimului lui Ceau╚Öescu, lucru care a ajutat enorm disemin─ârii poeziei sale ├«n str─âin─âtate ┼či, ulterior, recept─ârii sale. Dup─â ce ├«l nume┼čte ÔÇ×minimalist avant la lettreÔÇť, D. Sam Abrams se situeaz─â din nou ├«n r─âsp─âr cu critica tradi┼úional─â ┼či combate ideea conform c─âreia poezia lui Nichita ar deveni cu timpul mai abstract─â ╚Öi mai conceptual─â. Dimpotriv─â, crede criticul, e vorba de o revendicare ┼či o intensificare a realit─â╚Ťii ÔÇô afirma┼úie sus┼úinut─â de o splendid─â demonstra┼úie care merit─â citit─â cu aten┼úie. Alte opinii originale ale criticului fiind legate de presupusul divor┼ú dintre identitate ╚Öi alteritate ┼či de presupusa lips─â de profunzime a poeziei lui de factur─â mai conceptual─â.

ÔÇ×Opera lui Sorescu este o mare hart─â a cerului, ├«n centru cu poezia solar─â, care-╚Öi iradiaz─â lumina spre alte planete, ca teatrul, proza, memorialisticaÔÇť, un tot organic care se mi┼čc─â ├«n jurul astrului poeziei, spune Abrams. Ca ┼či ├«n cazul lui Nichita, poate p─ârea ├«ns─â surprinz─âtoare afirma┼úia cum c─â opera i-a fost condi╚Ťionat─â de R─âzboiul Rece, ┼či Sorescu beneficiind de stratagemele de traducere ┼či publicare ├«n Occident ale poe┼úilor Europei de Est. Criticul din Barcelona face aici un rezumat am─ânun┼úit al primelor recept─âri ale poetului oltean ├«n Europa anilor ÔÇÖ70, despre care spune c─â ÔÇ×au avut ecou ╚Öi un lung parcursÔÇť. De altfel, punerea ├«n context interna┼úional a traducerii/impunerii lui Nichita ┼či a lui Sorescu reprezint─â unul dintre punctele de atrac┼úie ale abord─ârilor lui Abrams, cunosc─âtor ca nimeni altcineva al dinamicii ┼či, mai ales, al politicii peisajului poetic european ┼či american din a doua jum─âtate a secolului XX. A se vedea aici pasajul dedicat revistei americane Encounter ┼či urm─âtoarele, care analizeaz─â ├«ndeaproape odiseea american─â, canadian─â ┼či britanic─â a poemelor ├«n traducere ale lui Sorescu, diferitele edi┼úii, precum ┼či rela┼úia cu traduc─âtorii. ÔÇ×Sorescu era definitiv situat pe harta poeziei ├«n limba englez─â, pe harta poeziei interna╚Ťionale, pe care sosise, mai ales, prin Marea Britanie ╚Öi AmericaÔÇť, conchide Abrams, care continu─â s─â discute despre sprijinul public al poetului pentru Premiul Nobel. Imaginea este impresionant─â ┼či, ├«n ceea ce m─â prive┼čte, nimeni n-a ilustrat p├«n─â acum succesul lui Sorescu ├«n Occident cu o asemenea acurate┼úe, scriitor despre care criticul afirm─â c─â ÔÇ×n a f─âcut niciodat─â o mi╚Öcare gre╚Öit─â ├«n opera lui literar─âÔÇť, ├«ntins─â, numai ├«n limba englez─â, de-a lungul a peste trei decenii.

Nu insist asupra eseului despre poezia lui Mircea C─ârt─ârescu (din care Dilema veche a publicat ├«n avanpremier─â un amplu fragment de cur├«nd), remarc doar faptul c─â Abrams ├«l include pe C─ârt─ârescu ├«n categoria ÔÇ×autorilor arhitectoniciÔÇť, acei autori ÔÇ×intens preocupa╚Ťi de structura general─â a produc╚Ťiei lor literare, care nu las─â nimic la voia ├«nt├«mpl─âriiÔÇť. Informa┼úia este fundamental─â pentru dexteritatea cu care Abrams face browsing prin opera c─ârt─ârescian─â acces├«nd ┼či restabilind leg─âturi la distan┼úe mari de timp ├«ntre variate scrieri ├«n diverse genuri ale lui C─ârt─ârescu, subliniind relu─âri ┼či reveniri, ecouri ┼či trimiteri, nuan┼ú─âri ┼či aprofund─âri de teme ┼či motive, lexic ┼či imagini, stiluri ┼či simboluri, sim╚Ťul spa╚Ťiului ┼či manevrarea timpului ├«ntr-o ampl─â viziune artistic─â g├«ndit─â de la ├«nceput ca o complex─â arhitectur─â. Cum foarte frumos conchide criticul, ÔÇ×autorul a creat un hiper sau un supragen literar dirij├«nd toate darurile sale poetice spre lumea prozeiÔÇť.

Cele trei plimb─âri prin poezia rom├óneasc─â ale lui D. Sam Abrams s├«nt fascinante deopotriv─â prin dexteritatea cu care reconstituie contextul literar interna┼úional ┼či prin inteligen┼úa lor, prin abilitatea de a ilustra, pentru fiecare caz ├«n parte, un exemplu de excelen┼ú─â literar─â pentru care, noi fiind prea aproape, nu avem ├«ntotdeauna privirea suficient de proasp─ât─â s─â o mai contempl─âm ├«n adev─âratul ei spectacol. 

(fragment din prefa┼úa volumului) 

Vineri, 6 iulie, de la ora 18, la Muzeul Na┼úional al Literaturii Rom├óne din Bucure┼čti va avea loc lansarea c─âr┼úii ├«n prezen┼úa autorului, al─âturi de editoarea ┼či traduc─âtoarea Jana Balacciu Matei ┼či de Marius Chivu.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.