Trei încercări de a rotunji o masă pătrată

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Trei încercări de a rotunji o masă pătrată jpeg

Am participat, săptămîna trecută, la o masă rotundă despre „ficţiune, dincolo de genuri“, care a deschis suita evenimentelor spaniole organizate de Institutul Cervantes la Tîrgul Bookfest. Subiect incitant, invitaţi interesanţi: de partea spaniolă, Rosa Montero (temperamentala jurnalistă de la El País şi autoarea mai multor romane premiate, unele traduse şi în româneşte), romanciera catalană Carme Riera (în acelaşi timp profesoară de literatură spaniolă la Universitatea Autónoma din Barcelona) şi prozatorul Lorenzo Silva (avocat şi consilier fiscal, cunoscut mai ales pentru palpitantele sale romane poliţiste); de partea română erau trei bine cunoscuţi scriitori, care se împart la rîndul lor, la fel ca spaniolii, între mai multe vocaţii, meserii, feluri de a nu trăi din scris, dar şi între cel puţin două maniere de a scrie literatură: Ioana Ieronim care scrie poezie narativă, dar (recent) şi teatru, Dan Lungu care scrie roman, dar face şi un gen de (rar la noi) „experiment de mentalitate“ şi Varujan Vosganian, poet care a scris un surprinzător roman istoric, dar şi o carte despre... reforma pieţelor financiare. Cum ştiţi, lucrurile curg de la sine atunci cînd scriitorii discută despre propriile obsesii. Şi totuşi, moderînd această întîlnire, a trebuit să depăşesc cel puţin trei hopuri (care-au făcut, e drept, lucrurile mai palpitante).

1. Mai întîi, a trebuit să-i explic fiică-mii (în vizită la Bookfest doar pentru că avea de cumpărat o lungă listă de cărţi nerecomandabile la vîrsta ei) ce-ar trebui să însemne o „masă rotundă“. Adolescenţilor precoce trebuie să le explici scurt, rapid, interesant, pînă să apuce să zică boring. Ce poate avea interesant aşadar o „masă rotundă“ (la care nu participă nici J.K. Rowling, nici Stephenie Meyer, nici măcar J.L. Smith), o întîlnire între scriitori din ţări diferite care discută despre cărţile lor? „Şi de ce nu-i zic, pur şi simplu, întîlnire?“ – întreabă viitoarea cititoare, vag nedumerită. „Pentru că are nişte reguli, nu e o simplă întîlnire“ – scap porumbelul şi pierd instantaneu interesul fetei, care-a aflat mai repede ca orice altceva că regulile sînt... boring.

2. În al doilea rînd, cînd masa rotundă, de bine, de rău, se pornise (cu întîrzierea levantină de rigoare), nu m-am putut abţine să-i mărturisesc catalanei Carme Riera cît de mult mi-a plăcut o povestire a sa, dintr-un volum mai vechi, Contra el amor en compañia (Împotriva amorului în cuplu). Mergea mănuşă pe discuţia tocmai începută despre genurile literare de graniţă. Povestirea la care mă gîndisem – intitulată, à la Magritte, „Esto no es un cuento“ („Aceasta nu e o povestire“) – era un omagiu postum dedicat scriitoarei Andrea Hurtado, moartă (în condiţii tragice şi neclarificate) la puţin timp după ce scrisese textul reluat în acel volum de Carme Riera. Era vorba acolo, în textul acela cu două „mame“, despre inventarea unei maşini de povestit care reuşeşte (folosind intertextualitatea) să facă, din toate textele deja existente, cea mai bună dintre povestirile prezente, trecute şi viitoare. Carme Riera nu şi-a putut însă aminti acea povestire veche de peste 20 de ani care amesteca într-un fel straniu realitatea şi ficţiunea, aşa că am trecut mai departe...

3. În al treilea rînd, mi s-a părut o bună introducere în chestiunea ficţiunii un articol destul de recent, din El País, al sociologului Vicente Verdú, Împotriva imaginaţiei. Inutil să vă spun că toţi cei şase scriitori au sărit, în feluri diferite, în apărarea Muzei. Verdú vedea în susţinerea imaginaţiei nu altceva decît un subterfugiu mincinos, o re-creaţie re-creată (căci „ce ne poate spune despre Războiul Civil cineva care are 40 de ani, ce ne poate spune despre gulaguri şi lagăre de concentrare cineva care nu a fost acolo?“); răspunsurile au fost pe măsură, cu riscul de a nu mai ajunge la ficţiunea propriu-zisă şi mai ales la genurile acesteia – ceea ce, desigur, s-a întîmplat.

Apărarea imaginaţiei

După Rosa Montero, colegul ei de pagină de la El País a emis o simplă butadă, fiind destul de puţin probabil să vorbească en serío despre „recursul pueril la imaginaţie“. „Cunoaşterea se transmite“ – s-a scandalizat retoric Lorenzo Silva, precizînd felul în care, în zilele noastre, nu doar literatura, ci şi ştiinţele sociale, economice sau juridice folosesc imaginaţia. Prezentîndu-se ca o scriitoare a memoriei, Ioana Ieronim a făcut o observaţie de bun-simţ: „Nu întotdeauna cei care au participat la evenimente extreme sînt şi cei mai buni povestitori. Un bun povestitor se naşte la cîteva generaţii“. Nu altceva spunea Şalamov scriind despre proza lui Soljeniţîn. Dan Lungu a nuanţat (cu armele sociologului care scrie roman sau ale prozatorului care predă sociologie): „Imaginaţia e fundamentală în construcţia ştiinţelor sociale, ea este producătoare de realitate. În postmodernism are loc ficţionalizarea realităţii... Realitatea devine astfel o ficţiune continuă, reconstrucţia istoriei fiind o ficţiune cu atît mai acceptată cu cît e mai plauzibilă. Starea noastră naturală e aceea de a lucra cu imaginaţia, iar realitatea e folosită în consecinţă“.

La rîndul său, Varujan Vosganian, într-o vervă de zile mari, a ţinut un discurs ce a stîrnit aplauze – lucru rar şi nerecomandabil într-o paşnică masă rotundă – şi care a pornit de la Pilat din Pont, a trecut prin principiul (matematic) al incompletitudinii, prin cel (fizic) al indeterminării, ca să ajungă la un extrem de personal moment-limită (în faţa unui pluton de execuţie!) şi la un elogiu al copilăriei: „Momentele-limită nu sînt şi momentele cele mai pline de imaginaţie, ci sînt momentele de maximă luciditate. În momentele-limită te întîlneşti cu tine însuţi ca niciodată altcîndva. În mod normal, cu tine însuţi te întîlneşti numai în copilărie. Tu însuţi eşti judecătorul tău, eul tău adevărat şi acesta este copilul care ai fost. Cînd vom ajunge la Judecata de Apoi, ne va aştepta copilul care am fost. De ce? Pentru că el, necunoscînd ce este păcatul, nu cunoaşte nici ce este iertarea“.

Povestea, spusă aşa, a făcut-o pe fiică-mea să tresară şi să nu mai regrete că m-a însoţit la prima ei masă rotundă. Deşi, în continuare, a rămas un mister, pentru ea, felul în care nişte oameni în toată firea numesc „rotundă“ o masă evident pătrată, pe o scenă unde ar fi trebuit, mai degrabă, să cînte cineva.

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

Putin şi Lukaşenko FOTO EPA-EFE
A vrut Kremlinul să-l elimine pe Lukașenko și a căzut victimă ministrul de Externe al Belarusului?
Ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, Volodimir Makei, a murit subit, relatează agenția „Belta”. Mackai avea 64 de ani, iar cauza morții sale nu a fost încă anunțată.
Anamaria Prodan si fiica ei Sarah Dumitrescu FOTO Facebook
Fiica Anamariei Prodan, dezvăluiri după divorțul impresarei de Reghecampf: „Când o văd plângând, mă rupe”
Sarah Dumitrescu Prodan, fiica din prima căsătorie a impresarei cu baschetbalistul Tibi Dumitrescu, a mărturisit în cadrul unei emisiuni online cât de afectată este mama sa după divorțul de antrenorul Laurențiu Reghecampf.
Soldati ucraineni in transee FOTO Captura Twitter jpg
Imagini incredibile din tranșeele ucrainene. Asemănarea dintre situația de acum și cea din Primul Război Mondial
Soldații au ajuns să doarmă în tranșee unde apa e până la glezne sau chiar mai rău, fiind improvizate paturi din diferite obiecte. Mai mult, temperaturile au scăzut drastic.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.