Telefonul f─âr─â fir

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 822 din 21ÔÇô27 noiembrie 2019
Telefonul f─âr─â fir jpeg

ÔŚĆ Mircea Anghelescu, O istorie descriptiv─â a literaturii rom├óne. Epoca premodern─â, Tracus Arte, 2019.

E, se pare, un moment fast pentru recapitul─âri: ├«n ultimele dou─â decenii au ap─ârut, la foc automat, o sum─â de istorii ale literaturii rom├óne. Semn clar de bovarism c─âlinescian, chiar dac─â, metodologic, destui dintre autorii lor s├«nt inaderen╚Ťi la modelul marii c─âr╚Ťi din 1941, atunci c├«nd nu-l privesc, de-a dreptul, cu ostilitate. Interesant e c─â, spre deosebire de autorul Principiilor de estetic─â, to╚Ťi ace╚Öti critici ╚Ťin s─â-╚Öi limiteze investiga╚Ťia, ad─âug├«nd componentei estetice c├«te un bemol tactic. La Nicolae Manolescu, istoria e numaidec├«t ÔÇ×critic─âÔÇť, altfel spus, atent─â ╚Öi la tradi╚Ťia recept─ârii; la Mihai Zamfir, adjectivul ÔÇ×scurt─âÔÇť camufleaz─â, ├«n fapt, o perspectiv─â stilistic─â; la Eugen Negrici, care ╚Öi-a ├«ncheiat de cur├«nd proiectul Literaturii sub comunism, dimensiunea etic─â e prioritar─â; ├«n fine, la Marian Popa, formula ÔÇ×de azi pe m├«ineÔÇť din titlul panoramei sale e un bun rezumat al con╚Ťinutului, care fierbe ├«n supa b├«rfelor ╚Öi a insinu─ârilor.

Recent, o nea╚Öteptat─â Istorie descriptiv─â s-a ad─âugat acestei serii, mai degrab─â contrazic├«nd-o subtil dec├«t complet├«nd-o conven╚Ťional ori amend├«nd-o capricios pe ici, pe colo. Prefa╚Ťa acestui prim volum (consacrat epocii premoderne) nu ofer─â prea multe detalii de ordin teoretic, dar con╚Ťinutul e gr─âitor c├«t o ├«ntreag─â demonstra╚Ťie: Mircea Anghelescu pune la ├«ndoial─â caracterul inefabil al istoriei literare. ╚śi o face pornind de la o constatare elementar─â. Anume c─â multe dintre judec─â╚Ťile ferme perpetuate de-a lungul deceniilor decurg din lecturi deficitare, incomplete ╚Öi chiar falsificatoare ale textelor. Ar fi cazul, a╚Öadar, ca, ├«nainte de a ne r─âfui ├«n verdicte ╚Öi ├«nainte de a ├«ncruci╚Öa interpret─âri, s─â ╚Ötim exact despre ce anume vorbim. Imperativul fiind modest, rezultatele lui s├«nt absolut spectaculoase. Senza╚Ťia e c─â, de mai bine de un secol ├«ncoace, ├«n cercetarea literar─â rom├óneasc─â s-a jucat pur ╚Öi ÔÇ×telefonul f─âr─â firÔÇť. Ceea ce, oric├«t ne-am consola sub umbrela ÔÇ×╚Ötiin╚Ťei veseleÔÇť, nu-i chiar ├«mbucur─âtor.

Uitatul, ast─âzi, Ioni╚Ť─â Prale, ironizat de Gr. Alexandrescu (ÔÇ×iar de vrei s─â faci versuri, ia pild─â de laÔÇŽÔÇť) ╚Öi evocat de Eminescu (ÔÇ×firea cea ├«ntoars─âÔÇť) are parte, ├«n sf├«r╚Öit, de un recurs meritat. Nimeni, p├«n─â la Mircea Anghelescu, nu l-a parcurs cu neutralitate amabil─â pe acest minor t─âlmaci de la 1820. Dificil, ├«ntr-adev─âr, sub raport sintactic, Prale e, de fapt, un slujba╚Ö obligat, a╚Öa-zic├«nd prin contract, s─â respecte ├«n traducerea Psalmilor num─ârul de silabe ╚Öi intona╚Ťiile originalului grecesc. Mai mult dec├«t at├«t, o parte dintre citatele care-i s├«nt atribuite s├«nt inexacte sau trunchiate, ceea ce, evident, spore╚Öte confuzia ╚Öi accentueaz─â ridicolul. Un alt caz-limit─â e cel al lui Daniil Scavinski (ÔÇ×Daniil cel trist ╚Öi micÔÇť din Epigonii), victim─â la r├«ndul s─âu a neaten╚Ťiei indispuse a criticilor. Spre deosebire de ace╚Ötia, Anghelescu consult─â manuscrisul (ms. rom. 432, la B.A.R.), nu excerptele difuzate din exegez─â ├«n exegez─â, ╚Öi constat─â c─â poemul-etalon al autorului, C─âl─âtoria dumisale hatmanului Constantin PaladiÔÇŽ nu e nici pe departe o bucolic─â pl─âp├«nd─â, ci un discurs potatoric plin de haz. De interesante develop─âri au parte ╚Öi cei doi ÔÇ×dioscuriÔÇť ai finalului de secol al XVIII-lea, Ioan Cantacuzino ╚Öi Alecu V─âc─ârescu, fiecare dintre ei ├«nst─âp├«-nit pe c├«te un versant de sensibilitate. Cel dint├«i, mai cur├«nd cerebral, reflexiv ╚Öi impersonal, cel de-al doilea ÔÇô levantin ╚Öi ├«nclinat spre reveria de alcov. Ambii, ├«ns─â, bine racorda╚Ťi la fenomenul cultural european. Din nou, autorul coboar─â ├«n subteranele arhivelor pentru a scoate la lumin─â traducerile acestora (din Pope, din Erotocrit, din Metastasio) ca probe irecuzabile ale bunei lor orient─âri. Nu s├«nt, ├«n aceast─â carte, numai obscuri: Budai Deleanu beneficiaz─â ╚Öi el de o surprinz─âtoare repunere ├«n context: raporturile lui cu Petru Maior nefiind dintre cele mai netede, e de presupus c─â dedica╚Ťia ╚Üiganiadei ascunde ╚Öi ea o ironie de care adresantul n-a avut ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi a c─ârei cheie poetul a rezervat-o exclusiv posterit─â╚Ťii.

├Änchei cum am ├«nceput: ├«ntre multele istorii ale literaturii ap─ârute recent exist─â una, apar╚Ťin├«nd unui critic timi╚Öorean, supraintitulat─â secret─â ╚Öi comentat─â ca atare. Citind-o, nu mi s-a p─ârut c─â ╚Öi-ar justifica renumele. Nu, oricum, ├«n m─âsura ├«n care l-ar binemerita, de la un cap─ât la altul, aceast─â carte a lui Mircea Anghelescu.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lup─â, Editura Humanitas, 2017.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.