Tavares, noul teolog

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Tavares, noul teolog jpeg

Am tot fost ├«ntrebat─â, c├«nd recomandam c─âr┼úi rom├óne┼čti unor traduc─âtori sau editori str─âini, de ce noi, rom├ónii, nu avem proz─â de g├«ndire. Ave┼úi de toate ÔÇô mi se spunea ÔÇô, ├«n ultima vreme, mai ales, s-au cam completat toate locurile imaginabile ├«ntr-o panoram─â literar─â; ave┼úi roman clasic ┼či roman jurnalistic, roman picaresc ┼či roman metafizic, ave┼úi roman de moravuri (chiar ┼či universitare) ┼či roman istoric... dar cu ÔÇ×proza de g├«ndireÔÇť ave┼úi o problem─â. Ceea ce nu ├«nsemna (cum am aflat mai t├«rziu, adic─â atunci c├«nd mi-am dat seama c─â nu degeaba ├«ntrebarea asta tot revenea) c─â proza rom├óneasc─â ar fi lipsit─â de g├«ndire, ci c─â ├«n aceast─â proz─â dai foarte rar, ├«n prezent, de ceea ce se nume┼čte ÔÇ×univers romanescÔÇť, adic─â de o lume autonom─â, construit─â astfel, cu legi proprii ┼či fiin┼úe vii care s─â dea seama de un aspect, o tendin┼ú─â, o anomalie (sau de toate cele) ale lumii mari ┼či (mai) reale. Noi avem, ├«n literatura actual─â, mai degrab─â limbaje concurente, pitoresc ┼či culoare local─â, avem multe ├«nt├«mpl─âri ┼či suficient egotism justificatoriu, dar nu avem universuri romane┼čti care s─â poat─â ┼úine (fantasmatic) piept realit─â┼úii rom├óne┼čti.  

Mi-am amintit vechea ├«ntrebare descoperind, ├«n vara asta, un uimitor scriitor portughez ├«nc─â t├«n─âr (n─âscut ├«n 1970), a c─ârui oper─â a devenit ├«n ├«ntreg Occidentul un fenomen ce ilustreaz─â mai ales aceast─â ÔÇ×proz─â de g├«ndireÔÇť. E drept, Gon├žalo M. Tavares, c─âci despre el este vorba, ├«nainte de a fi scriitor era profesor de epistemologie la Universitatea din Lisabona, iar proza sa a fost considerat─â ÔÇô ├«n Fran┼úa, unde cu greu ajungi la masa critic─â de ÔÇ×fenomen editorialÔÇť ÔÇô un fel de Aventurile lui Tintin, av├«nd con┼úinutul intelectual al Cercet─ârilor filozofice ale lui Wittgenstein. E asta ┼či ceva ├«n plus, a┼č zice, dup─â ce am citit cele dou─â c─âr┼úi ale scriitorului portughez, traduse extraordinar ├«n rom├óne┼čte de dna Micaela Ghi┼úescu: Ierusalim (Humanitas Fiction, 2008) ┼či S─â ├«nve┼úi s─â te rogi ├«n era tehnologiei (Editura Vivaldi, 2011). E mai mult m─âcar pentru c─â ├«ntre form─â (rapid─â, func┼úional─â, adecvat─â suflului cititorului contemporan) ┼či substan┼ú─â (dens─â, esen┼úial─â, neschimbat─â de la Homer ├«ncoace) nu exist─â nici o decalare, nici un clivaj, nici o glisare. Ideal ar fi s─â-i putem citi ┼či ├«n rom├óne┼čte mai multe c─âr┼úi, nu doar pentru c─â Tavares a fost numit de presa din ┼úara sa ÔÇ×cel mai original scriitor al noului secolÔÇť, ci pentru a vedea dac─â aceast─â adecvare fond ÔÇô form─â ├«n construirea unui univers romanesc e mereu aceea┼či. ├Än ce m─â prive┼čte, ─âsta e primul criteriu de judecat─â al unui roman ÔÇô nu tema, ideea sau pitorescul personajului principal...

Despre Ierusalim s-a spus c─â ar fi capodopera lui Gon├žalo M. Tavares, ├«ns─â cu greu cartea poate fi discutat─â ├«n afara nuvelelor (dedicate modelelor sale literare) din Cartierul sau a romanelor din seria Regatul. P├«n─â c├«nd o editur─â ├«┼či va asuma acest serios exerci┼úiu de profesionalism ┼či va face din Tavares ┼či un fenomen editorial rom├ónesc (a┼ča cum e acum cam peste tot), va trebui s─â-i credem pe cei care (├«n Fran┼úa, Spania sau Mexic) au clamat asta. Ierusalim e o carte despre salvare, despre mecanismele ororii ┼či despre amestecurile indistincte ├«ntre nebunie, putere ┼či abuz. Dar, mai mult ca orice, Ierusalim e cartea unei erezii negre, ├«n care c─âutarea spiritual─â se suprapune peste justificarea ororii, Ierusalimul ceresc peste Ierusalimul r─âzboiului ┼či al obtuzit─â┼úii; fraza-cheie a romanului, versetul psalmic reluat de schizofrenica Mylia, so┼úia (sau cobaiul) psihiatrului Theodor Busbeck ÔÇô ÔÇ×De te voi uita, Ierusalime, s─â mi se usuce m├«na dreapt─âÔÇť ÔÇô, devine, la cap─âtul nop┼úii prin care toate personajele c─âr┼úii r─ât─âcesc: ÔÇ×De te voi uita, ┬źGeorg Rosenberg┬╗...ÔÇť (ÔÇ×Georg RosenbergÔÇť fiind numele casei de nebuni unde duc toate drumurile ┼či de unde nu pleac─â dec├«t cei care nu mai au nici o speran┼ú─â).

S─â ├«nve┼úi s─â te rogi ├«n era tehnologiei se ├«ntoarce analitic la izvoarele ororii. Ce poate face dintr-un copil obi┼čnuit un monstru? Care s├«nt mecanismele ambi┼úiei nem─âsurate, invidiei, crimei, ┼či cum ajung ele s─â devin─â fenomene sociale? Care e momentul critic ├«n care, ├«ntr-un grup de oameni care respectau p├«n─â mai ieri convenien┼úele, aparen┼úele ┼či acela┼či set de valori, iese la iveal─â canibalul, fiara, arieratul pe care ceilal┼úi ├«l propulseaz─â (interesat) prin t─âcere, complezen┼ú─â ┼či team─â? Care e momentul precis ├«n care lumea politicii ÔÇô ÔÇ×lumea marilor evenimente ┼či a marilor boliÔÇť ÔÇô ajunge s─â impregneze, printr-o fascina┼úie organic─â, gesturile, figurile, g├«ndurile p├«n─â mai ieri omene┼čti? Acestea s├«nt ├«ntreb─ârile la care personajele unui roman lipsit de vreo iluzie umanist─â r─âspund prin propriile vie┼úi. Iar ┼úinta neatins─â de nici unul dintre ele, contraponderea desf─â┼čur─ârii ororii, se afl─â, izolat─â, declamativ─â, inutil─â, ├«n titlu: S─â ├«nve┼úi s─â te rogi... m─âcar pentru c─â, a┼ča cum spunea un alt ÔÇ×nou teologÔÇť, cine nu cunoa┼čte ├«nc─â din aceast─â via┼ú─â ÔÇ×├Ämp─âr─â┼úiaÔÇť, nu o va cunoa┼čte niciodat─â.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.