Sufletul din plicuri

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
Sufletul din plicuri jpeg

Deloc întîmplător, ultimele două cărţi ale lui Dan C. Mihăilescu despre epistolarele eminescian şi cioranian îl au chiar pe DCM pe copertă. Împătimit al corespondenţei şi al volutelor evocative, cititor hipnotic şi ritualic, Dan C. Mihăilescu scrie în fond despre sine – lector pătimaş şi maniac, bîntuit de „impulsul liric şi despletirea nostalgică“. El însuşi este, cu alte cuvinte, interlocutorul privilegiat al epistolelor rare care au ajuns în prezentul nostru antipatic şi el joacă dublul rol al destinatarului implicat şi al expeditorului (critic) edificat. À tour de rôle, Dan C. Mihăilescu citeşte epistolele adresate lui însuşi, glosînd despre „sufletul din scrisori“, dar le şi răspunde, fantasmînd, mărturisind, evocîndu-şi propriile experienţe. Dacă unii scriitori explorează, în propriile romane, critificţiunea, Dan C. Mihăilescu practică, în cele mai multe dintre cărţile sale de după 1989, critimemorialistica, o punere în scenă de sine, pe cît de histrionic-personală, pe atît de analitică. La urma urmelor, în cărţile pe care le citim vedem mai ales ceea ce intimitatea noastră cea mai profundă ne pregăteşte să vedem şi, de foarte multe ori, cititul de-o viaţă ne confirmă despre noi înşine exact lucrurile pe care le-am presimţit de la început.

„Sufletul din plicuri“ pe care-l reconstituie critimemorialistul este, aşadar, nu doar cel al protagoniştilor romanului epistolar, ci şi sufletul confin al lectorului de azi care înţelege, vibrează, se identifică şi suferă odată cu actorii, refăcînd un trio dramatic ce evoluează – la această recitire – sub ochii noştri. E un spectacol pe cît de proaspăt, pe atît de autentic. Cînd vorbeşte despre „povara epistolară“ a lui Eminescu, despre „aerul absolut al Veronichii“ (apud Tia Şerbănescu), despre „dispoziţiunea (epistolară) extrem de uşoară“ la care Eminescu putea ajunge cu greu sau despre spinoasa (şi circumstanţiala) chestiune a doctoratului pe care Eminescu nu l-a dat niciodată, Dan C. Mihăilescu se implică personal apelînd, ca vechi exeget eminescian, la predispoziţia melancolică a poetului, dar şi la ostilitatea cunoscută faţă de „retorica salonardă, confesiunea ieftină şi frivolitate“.

Deghizare – ludică şi literară – a sinelui, corespondenţa veritabilă este însă o cale de acces spre eul scriitoricesc, ori măcar una de aproximare a cîtorva dintre formele sale mai „uşurele“, de negăsit în altă parte. Cu alte cuvinte, „dacă... textul în sine reprezintă intrarea oaspeţilor, iar jurnalul şi memoriile sînt fie intrarea servitorilor, fie trapele, pivniţa, subteranele casei, corespondenţa poate fi asemuită cu intrarea dinspre grădină. Nici pătrundere directă pe uşa de onoare, dar nici strecurare cvasiilicită pe scara de serviciu a jurnalului, opera epistolară este adesea o deghizare mai credibilă, mai – instinctiv – sinceră a eului decît celelalte două.“

De altfel, cînd scrie despre „sufletul din plicuri“ cioranian – „un epistolier furios, savant, subtil, bîrfitor, hachiţos, bolnav de gelozie, sceptic înţelegător, patetic, budhist sau furibund, tratîndu-şi destinatarii cînd fratern şi concesiv, cînd necruţător, casant, ultimativ“ –, Dan C. Mihăilescu evocă (în cabana celebră de la Păltiniş) prima sa întîlnire cu Noica (în octombrie 1982), dar şi întîlnirea antologică (din octombrie 1990) cu Cioran însuşi. La fel ca în scrisorile patetice, delirante, uneori calculate ale lui Cioran de la Paris sau ca în „dispoziţiunile uşoare“ ale lui Eminescu jucînd un rol (mai ales pentru Veronica Micle) în epistolarul generic (caragialian) al vremii sale, Dan C. Mihăilescu ne scrie în plin plonjon literar în propria biografie semnificativă. A scrie scrisori (sau cărţi despre scrisori) pentru alţii, a fi atent la destinatar este şi pentru el însuşi un „eveniment major al singurătăţii“, dar şi un soi de retrăire, prin identificare, a momentului privilegiat care dă, în corespondenţa veritabilă, „adevărul despre un autor“.

Biograful sufletului din plicuri are însă şi o drastică fobie. Pentru cititorii viitorului apropiat, ura deschisă a lui Dan C. Mihăilescu pentru corespondenţa electronică, justificată printr-o „străveche manie epistolară“, va fi, desigur, prilej de mirare, dacă nu de stupoare. Or fi chiar toate e-mail-urile „trepidante, reci şi sleite, fără suflet, cu pulsaţie falsă, de păpuşă gonflabilă“, sau doar cele care ar fi fost la fel şi pe hîrtie? La urma urmelor, Dan C. Mihăilescu ştie foarte bine (şi n-ar trebui să se îndoiască, deşi mail-ul e şi el ochiul diavolului) că atît Eminescu, cît şi Cioran, oameni ai timpurilor lor, şi-ar fi scris, dacă ar fi trăit în vremurile noastre, febrilele epistole de amor, (uneori) şi pe mail. Un send distant, un filtru rece sau un delete cît neantul i-ar fi răzbunat cînd cuvintele nu mai aveau ce spune.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.