Scriitorul și orașul lui (fragment)

Andreea R─éSUCEANU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 921 din 2 ÔÇô 8 decembrie 2021
Scriitorul și orașul lui (fragment) jpeg

Ora╚Öul nu e niciodat─â acela╚Öi pentru cei care ├«i parcurg str─âzile, ├«i viziteaz─â cl─âdirile, configur├«ndu-╚Öi deseori o hart─â a mi╚Öc─ârilor zilnice direct dependent─â de propria percep╚Ťie asupra locului ├«n care tr─âiesc ÔÇô e una dintre concluziile la care au ajuns cei care practic─â tipul de analiz─â propus de disciplina geocriticii. Cu alte cuvinte, locuitorul ├«╚Öi creeaz─â propriul ora╚Ö, care nu seam─ân─â cu al celuilalt, iar rezultatul e de fapt echivalentul percep╚Ťiei sale asupra lumii. Cu un termen foarte sugestiv, filozoful J.J. Wunenburger vorbea despre atlasul interior al geografului, care proiecteaz─â asupra spa╚Ťiului exterior o imagine mental─â, preexistent─â, ╚Öi sublinia relevan╚Ťa elementului subiectiv chiar ╚Öi ├«n redarea ╚Ötiin╚Ťific─â a unor date ale realit─â╚Ťii. Cu at├«t mai mult, atunci c├«nd vorbim despre literatur─â ╚Öi percep╚Ťia scriitorului asupra ora╚Öului ├«n care tr─âie╚Öte, sau a ora╚Öului natal, cum va fi cazul ├«n volumul de fa╚Ť─â, imaginea acestuia va purta semnele particularizatoare ale unei anumite concep╚Ťii a spa╚Ťiului. Cum se articuleaz─â de fapt discursul ora╚Öului? Cum s-a raportat fiecare dintre cei 16 autori care au contribuit la volumul de fa╚Ť─â la tema propus─â? ╚śi cum arat─â ora╚Öele literare rezultate din textele lor? S├«nt c├«teva ├«ntreb─âri la care sper c─â cititorul va avea curiozitatea s─â-╚Öi r─âspund─â, la r├«ndul lui.

O privire nostalgic─â, o percep╚Ťie plurisenzorial─â, o cheie ironic─â, o imersiune ├«n trecutul istoric al unui ora╚Ö ÔÇô toate au constituit op╚Ťiuni de raportare la tema propus─â ├«n acest volum. Dac─â ├«n unele texte atmosfera ora╚Öului se insinueaz─â pe nesim╚Ťite printre ├«nt├«mpl─âri, referirile directe la spa╚Ťiu fiind aproape absente, ├«n altele acesta sus╚Ťine imperceptibil psihologia personajelor, justific├«ndu-le gesturile ╚Öi ac╚Ťiunile. ├Än cea de-a treia categorie, cum vom vedea, peisajul urban e ├«n prim-plan, iar ac╚Ťiunea se desf─â╚Öoar─â ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu spa╚Ťiul, fiind uneori chiar ├«nlocuit─â de descriere sau descriere narativizat─â.

De fapt, arat─â Marc Brosseau, ├«n cartea sa Des romans-g├ęographes, descrierea locurilor prin care trece un personaj deconspir─â gradul lui de aten╚Ťie fa╚Ť─â de peisajul urban din jur, dar ╚Öi gradele de intensitate ale lecturii unui text. Astfel, peisajul se organizeaz─â ├«n func╚Ťie de ritmul interior al personajului care-l str─âbate ╚Öi e ├«n concordan╚Ť─â cu st─ârile lui suflete╚Öti, iar reciproca este ╚Öi ea valabil─â: lumea din jur influen╚Ťeaz─â dispozi╚Ťia personajului, devenind uneori materializarea angoaselor sau nevoilor acestuia. Mai multe dintre textele din volumul de fa╚Ť─â ilustreaz─â acest lucru, ├«n diferite grade ╚Öi folosind tehnici narative diverse.

├Än proza Marianei Codru╚Ť, o ├«nt├«lnire de dragoste se consum─â ├«n peisajul semirural de la marginea Ia╚Öiului, unde toate elementele cadrului puncteaz─â o zon─â intermediar─â, de destr─âmare a ╚Ťesutului urban, un fel de paradis improvizat, ├«n concordan╚Ť─â cu nevoia de evaziune ╚Öi libertate a cuplului protagonist: mahalalele, calea ferat─â din apropiere, podul de fier de peste Bahlui ╚Öi p─âdurea s├«nt decorul ├«n care se petrec ├«nt├«mpl─ârile, unde ÔÇ×zgomotele ora┼čului abia se mai distingeau ÔÇô un vuiet difuz, o past─â indistinct─âÔÇť. ├Än proza cu atmosfer─â eliadesc─â a lui Augustin Cup╚Öa, rela╚Ťia cu spa╚Ťiul e abia sugerat─â, iar cititorul e avertizat de la bun ├«nceput c─â percep╚Ťia personajului feminin asupra lumii poate fi ├«n╚Öel─âtoare: dup─â un control oftalmologic, aceasta vede realitatea din jur deformat─â de efectul atropinei, o urm─ârim ├«n cele din urm─â ÔÇ×pe l├«ng─â gardul de o╚Ťel ╚Öi ciment al Liceului de Art─â, apoi pe la Cercul Militar, ╚Öi dincolo, dup─â f├«nt├«nile arteziene, prin spatele Facult─â╚Ťii de Medicin─â, c─âtre str─âdu╚Ťele cu piatr─â cubic─â, ├«nghesuite ├«n josul pantelor care ajungeau p├«n─â ├«n Siloz ╚Öi Valea Ro╚ÖieÔÇť. Recuperarea treptat─â a vederii echivaleaz─â cu o reluare ├«n posesie a spa╚Ťiului, dar, cumva, dezorientarea spa╚Ťial─â ini╚Ťial─â se va prelungi ├«n episodul central al pove╚Ötii, ├«n neverosimila ├«nt├«lnire cu o copil─â-vr─âjitoare care o supune unui ritual bizar de ghicire a viitorului. Ambele texte s├«nt relevante ╚Öi pentru ceea ce numim geografie senzorial─â, pentru c─â propun o raportare la spa╚Ťiu prin intermediul diferitelor sim╚Ťuri: lectura spa╚Ťiului nu presupune ├«n exclusivitate apanajul v─âzului, ci presupune o anumit─â polisenzorialitate, implic├«nd toate celelalte sim╚Ťuri.

├Än textul lui Iulian Popa ├«nt├«mpl─ârile se fixeaz─â ├«ntr-un decor care anticip─â, chiar de la ├«nceputul pove╚Ötii, evenimentul tragic care urmeaz─â s─â se ├«nt├«mple: proza debuteaz─â cu informa╚Ťii despre temperatura sc─âzut─â din ad├«ncurile Dun─ârii, despre devers─ârile ╚Öi inunda╚Ťiile care i-au afectat ├«n trecut pe locuitorii ora╚Öului Br─âila. Foarte bine gradat─â, ac╚Ťiunea trece prin locurile predilecte de ├«nt├«lnire ale unui grup de adolescen╚Ťi, ├«ndrept├«ndu-se spre punctul central al geografiei ├«nt├«mpl─ârilor: malul Dun─ârii ╚Öi g├«rla, unde urmeaz─â s─â se petreac─â tragedia.

Demersul geocritic, a╚Öa cum ├«l teoretizeaz─â Bertrand Westphal, presupune ├«ns─â ╚Öi o viziune stratigrafic─â asupra ora╚Öului (adic─â una pe vertical─â, a unor straturi temporale). Geocritica are o voca╚Ťie arheologic─â, spune el, pentru c─â spa╚Ťiul se verticalizeaz─â ├«n timp, devenind suma leg─âturilor ├«ntre ÔÇ×m─âsurile spa╚Ťiului ╚Öi ├«nt├«mpl─ârile trecutuluiÔÇŁ, cu o sintagm─â a lui Italo Calvino care define╚Öte de fapt conceptul de spa╚Ťiu-timp. Un material foarte potrivit pentru o analiz─â de acest tip ofer─â textul lui A.G. Romila, o reu╚Öit─â proz─â de atmosfer─â care coboar─â ├«n trecutul mahalalei Precista, din marginea ora╚Öului Piatra Neam╚Ť, dar ╚Öi povestirea Adelei Greceanu, care cuprinde o veritabil─â hart─â a Sibiului vechi.

Andreea R─âsuceanu este critic literar, prozatoare ╚Öi editoare a C─âr╚Ťii ora╚Öelor, antologie ├«n curs de apari╚Ťie la Editura Humanitas.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.