Scriitorul și orașul lui (fragment)

Andreea R─éSUCEANU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 921 din 2 ÔÇô 8 decembrie 2021
Scriitorul și orașul lui (fragment) jpeg

Ora╚Öul nu e niciodat─â acela╚Öi pentru cei care ├«i parcurg str─âzile, ├«i viziteaz─â cl─âdirile, configur├«ndu-╚Öi deseori o hart─â a mi╚Öc─ârilor zilnice direct dependent─â de propria percep╚Ťie asupra locului ├«n care tr─âiesc ÔÇô e una dintre concluziile la care au ajuns cei care practic─â tipul de analiz─â propus de disciplina geocriticii. Cu alte cuvinte, locuitorul ├«╚Öi creeaz─â propriul ora╚Ö, care nu seam─ân─â cu al celuilalt, iar rezultatul e de fapt echivalentul percep╚Ťiei sale asupra lumii. Cu un termen foarte sugestiv, filozoful J.J. Wunenburger vorbea despre atlasul interior al geografului, care proiecteaz─â asupra spa╚Ťiului exterior o imagine mental─â, preexistent─â, ╚Öi sublinia relevan╚Ťa elementului subiectiv chiar ╚Öi ├«n redarea ╚Ötiin╚Ťific─â a unor date ale realit─â╚Ťii. Cu at├«t mai mult, atunci c├«nd vorbim despre literatur─â ╚Öi percep╚Ťia scriitorului asupra ora╚Öului ├«n care tr─âie╚Öte, sau a ora╚Öului natal, cum va fi cazul ├«n volumul de fa╚Ť─â, imaginea acestuia va purta semnele particularizatoare ale unei anumite concep╚Ťii a spa╚Ťiului. Cum se articuleaz─â de fapt discursul ora╚Öului? Cum s-a raportat fiecare dintre cei 16 autori care au contribuit la volumul de fa╚Ť─â la tema propus─â? ╚śi cum arat─â ora╚Öele literare rezultate din textele lor? S├«nt c├«teva ├«ntreb─âri la care sper c─â cititorul va avea curiozitatea s─â-╚Öi r─âspund─â, la r├«ndul lui.

O privire nostalgic─â, o percep╚Ťie plurisenzorial─â, o cheie ironic─â, o imersiune ├«n trecutul istoric al unui ora╚Ö ÔÇô toate au constituit op╚Ťiuni de raportare la tema propus─â ├«n acest volum. Dac─â ├«n unele texte atmosfera ora╚Öului se insinueaz─â pe nesim╚Ťite printre ├«nt├«mpl─âri, referirile directe la spa╚Ťiu fiind aproape absente, ├«n altele acesta sus╚Ťine imperceptibil psihologia personajelor, justific├«ndu-le gesturile ╚Öi ac╚Ťiunile. ├Än cea de-a treia categorie, cum vom vedea, peisajul urban e ├«n prim-plan, iar ac╚Ťiunea se desf─â╚Öoar─â ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu spa╚Ťiul, fiind uneori chiar ├«nlocuit─â de descriere sau descriere narativizat─â.

De fapt, arat─â Marc Brosseau, ├«n cartea sa Des romans-g├ęographes, descrierea locurilor prin care trece un personaj deconspir─â gradul lui de aten╚Ťie fa╚Ť─â de peisajul urban din jur, dar ╚Öi gradele de intensitate ale lecturii unui text. Astfel, peisajul se organizeaz─â ├«n func╚Ťie de ritmul interior al personajului care-l str─âbate ╚Öi e ├«n concordan╚Ť─â cu st─ârile lui suflete╚Öti, iar reciproca este ╚Öi ea valabil─â: lumea din jur influen╚Ťeaz─â dispozi╚Ťia personajului, devenind uneori materializarea angoaselor sau nevoilor acestuia. Mai multe dintre textele din volumul de fa╚Ť─â ilustreaz─â acest lucru, ├«n diferite grade ╚Öi folosind tehnici narative diverse.

├Än proza Marianei Codru╚Ť, o ├«nt├«lnire de dragoste se consum─â ├«n peisajul semirural de la marginea Ia╚Öiului, unde toate elementele cadrului puncteaz─â o zon─â intermediar─â, de destr─âmare a ╚Ťesutului urban, un fel de paradis improvizat, ├«n concordan╚Ť─â cu nevoia de evaziune ╚Öi libertate a cuplului protagonist: mahalalele, calea ferat─â din apropiere, podul de fier de peste Bahlui ╚Öi p─âdurea s├«nt decorul ├«n care se petrec ├«nt├«mpl─ârile, unde ÔÇ×zgomotele ora┼čului abia se mai distingeau ÔÇô un vuiet difuz, o past─â indistinct─âÔÇť. ├Än proza cu atmosfer─â eliadesc─â a lui Augustin Cup╚Öa, rela╚Ťia cu spa╚Ťiul e abia sugerat─â, iar cititorul e avertizat de la bun ├«nceput c─â percep╚Ťia personajului feminin asupra lumii poate fi ├«n╚Öel─âtoare: dup─â un control oftalmologic, aceasta vede realitatea din jur deformat─â de efectul atropinei, o urm─ârim ├«n cele din urm─â ÔÇ×pe l├«ng─â gardul de o╚Ťel ╚Öi ciment al Liceului de Art─â, apoi pe la Cercul Militar, ╚Öi dincolo, dup─â f├«nt├«nile arteziene, prin spatele Facult─â╚Ťii de Medicin─â, c─âtre str─âdu╚Ťele cu piatr─â cubic─â, ├«nghesuite ├«n josul pantelor care ajungeau p├«n─â ├«n Siloz ╚Öi Valea Ro╚ÖieÔÇť. Recuperarea treptat─â a vederii echivaleaz─â cu o reluare ├«n posesie a spa╚Ťiului, dar, cumva, dezorientarea spa╚Ťial─â ini╚Ťial─â se va prelungi ├«n episodul central al pove╚Ötii, ├«n neverosimila ├«nt├«lnire cu o copil─â-vr─âjitoare care o supune unui ritual bizar de ghicire a viitorului. Ambele texte s├«nt relevante ╚Öi pentru ceea ce numim geografie senzorial─â, pentru c─â propun o raportare la spa╚Ťiu prin intermediul diferitelor sim╚Ťuri: lectura spa╚Ťiului nu presupune ├«n exclusivitate apanajul v─âzului, ci presupune o anumit─â polisenzorialitate, implic├«nd toate celelalte sim╚Ťuri.

├Än textul lui Iulian Popa ├«nt├«mpl─ârile se fixeaz─â ├«ntr-un decor care anticip─â, chiar de la ├«nceputul pove╚Ötii, evenimentul tragic care urmeaz─â s─â se ├«nt├«mple: proza debuteaz─â cu informa╚Ťii despre temperatura sc─âzut─â din ad├«ncurile Dun─ârii, despre devers─ârile ╚Öi inunda╚Ťiile care i-au afectat ├«n trecut pe locuitorii ora╚Öului Br─âila. Foarte bine gradat─â, ac╚Ťiunea trece prin locurile predilecte de ├«nt├«lnire ale unui grup de adolescen╚Ťi, ├«ndrept├«ndu-se spre punctul central al geografiei ├«nt├«mpl─ârilor: malul Dun─ârii ╚Öi g├«rla, unde urmeaz─â s─â se petreac─â tragedia.

Demersul geocritic, a╚Öa cum ├«l teoretizeaz─â Bertrand Westphal, presupune ├«ns─â ╚Öi o viziune stratigrafic─â asupra ora╚Öului (adic─â una pe vertical─â, a unor straturi temporale). Geocritica are o voca╚Ťie arheologic─â, spune el, pentru c─â spa╚Ťiul se verticalizeaz─â ├«n timp, devenind suma leg─âturilor ├«ntre ÔÇ×m─âsurile spa╚Ťiului ╚Öi ├«nt├«mpl─ârile trecutuluiÔÇŁ, cu o sintagm─â a lui Italo Calvino care define╚Öte de fapt conceptul de spa╚Ťiu-timp. Un material foarte potrivit pentru o analiz─â de acest tip ofer─â textul lui A.G. Romila, o reu╚Öit─â proz─â de atmosfer─â care coboar─â ├«n trecutul mahalalei Precista, din marginea ora╚Öului Piatra Neam╚Ť, dar ╚Öi povestirea Adelei Greceanu, care cuprinde o veritabil─â hart─â a Sibiului vechi.

Andreea R─âsuceanu este critic literar, prozatoare ╚Öi editoare a C─âr╚Ťii ora╚Öelor, antologie ├«n curs de apari╚Ťie la Editura Humanitas.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.