Scoțienii noștri

Publicat în Dilema Veche nr. 898 din 24 – 30 iunie 2021
Scoțienii noștri jpeg

● R.W. Seton-Watson, O istorie a românilor din perioada romană pînă la desăvîrșirea unității naționale, Editura Istros, 2009, Brăila, traducere, introducere și note explicative de Constantin Ardeleanu, cuvînt înainte de Dennis Deletant, 540 de pagini, hardcover, format 16,5 x 23 cm.

În recent apăruta sa carte de memorii, jurnalistul BBC Dorian Galbinski povestește că la sosirea sa la Londra, în 1970, în calitate de proaspăt angajat, a fost întîmpinat de șeful secției în limba română, George Campbell. Un scoțian „corect îmbrăcat”, înalt, care i s-a adresat în românește. Era doar una dintre cele peste patruzeci de limbi pe care George Campbell, probabil cel mai mare poliglot din istoria Marii Britanii, le știa și le vorbea fluent; cu toate acestea, româna era limba pe care o folosea în mod curent la serviciu. Îmi place să-mi închipui că prin 2000, cînd am călătorit la Brighton, orașul în care s-a retras după pensionare, fără s-o știu m-oi fi intersectat cu el în vreo plimbare la Pier.

Dar George Campbell nu este totuși scoțianul care s-a aplecat cu cea mai largă empatie britanică posibilă asupra istoriei și actualității românești. Acum mai bine de o sută de ani, un alt scoțian ajungea unul dintre cei mai mari experți în problemele românești nu doar din rîndurile învățaților occidentali, dar chiar și din cele ale istoricilor români. Este vorba de Robert William Seton-Watson, cel care în 1934 a prezentat pentru prima oară publicului anglo-saxon o cuprinzătoare istorie a românilor, începînd cu perioada romană și pînă la întregirile teritoriale de la sfîrșitul celui de-al doilea deceniu al secolului 20. Istoria lui R.W. Seton-Watson este rodul cercetărilor sale mai ample în privința Balcanilor și a minorităților din Imperiul Habsburgic; iar documentarea lui nu s-a rezumat la cea din bibliotecă, ci a fost și una fizică, la fața locului. Nu degeaba încă din epocă semna și i se spunea Scotus Viator, Călătorul Scoțian. Pasiunea și interesul pentru zona estică a continentului european au fost moștenite de către fiul său, Hugh Seton-Watson, specialist de prim rang în istoria Rusiei, autor al unor analize nuanțate despre instaurarea comunismului în România și alte țări devenite sateliți ai URSS.

Istoria lui R.W. Seton-Watson a trebuit să aștepte aproape optzeci de ani pînă să fie tradusă în românește. O traducere care a ratat, succesiv și din motive diferite, perioada interbelică, pe cea comunistă și, dacă nu se iveau inițiativa traducătorului, profesorul Constantin Ardeleanu de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, și deschiderea Editurii Istros din Brăila, ar fi ocolit probabil și epoca noastră. Eclipsată de contribuții similare ulterioare, dintre care cea mai cunoscută este Rumania (1866-1947) de Keith Hitchins, considerată depășită din prisma cercetărilor mai recente, Istoria lui R.W. Seton-Watson este totuși un reper indispensabil în istoriografia românească. Unul dintre argumente îi aparține unui alt istoric britanic, Dennis Deletant: istoria nu este atît prezentare cronologică și detaliată a evenimentelor, cît descriere și înțelegere a problemelor; iar „acesta era și țelul lui Seton-Watson”, a scris el. Aici, aș observa, scoțianul nostru merge în linia unei venerabile abordări deschise de David Hume, ilustrul său înaintaș, cel care vedea istoria – după cum a arătat un alt istoric scoțian, Nicholas Phillipson – ca o modalitate de conștientizare și educare a conaționalilor. Acomodarea cu sensul a ceea ce s-a petrecut în trecut este o modalitate de emancipare socială și politică, una de civilizare a celor ce nu refuză să înțeleagă pe ce lume trăiesc azi.

Rămîne totuși întrebarea: de unde și pînă unde interesul scoțian pentru minoritățile exotice din estul Europei și, în particular, pentru români? Un răspuns îl dă profesorul Constantin Ardeleanu, cel puțin în ceea ce-l privește pe R.W. Seton-Watson (care, la rîndu-i, a avut și el înaintașii săi „românofili”, cum ar fi Andrew Archibald Paton și Emily Gerard, muza lui Bram Stoker). R.W. Seton-Watson și-a petrecut mulți ani în Highlands, la bunicii materni. Aici a luat cunoștință de preocupările bunicului George Seton, pasionat de trecutul familiei sale și de istoria spațiului scoțian aflat permanent în raza impetuoșilor vecini englezi – o poziționare asemănătoare cu cea a minorităților din imperiile otoman, țarist și habsburgic față de suveranii succesivi sau simultani turci, ruși, austrieci sau unguri. „Poate tocmai acest interes pentru strămoșii dintr-o ilustră familie nobiliară (scoțiană) atestată încă din vremurile medievale a contribuit la nașterea unei puternice simpatii (a lui R.W. Seton-Watson) față de micile națiuni, pe care istoria părea să le fi uitat și pedepsit”, scrie profesorul Ardeleanu în Introducerea sa, citîndu-l pe istoricul R.R. Betts. O paralelă pertinentă – deși neașteptată – între români și scoțieni.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.