România și meritocrația

Publicat în Dilema Veche nr. 959 din 25 august – 31 august 2022
image

 Adrian Wooldridge, Aristocrația talentului. Cum a creat meritocrația lumea modernă, traducere de Adina Avramescu, Editura Polirom, 2022.

Poate părea ușor ironic să publici o carte despre meritocrație într-o țară în care există pensionari și salariați de stat „speciali”; în care, cînd a fost vorba de vaccinarea anti-COVID, primul reflex al politicienilor a fost să stabilească o grupă a „indispensabililor”; în care, după cum arăta recent un respectabil confrate al meu jurnalist, clasa bugetarilor de top a ajuns în faza consolidărilor dinastice. Dar cu toată ironia, poate că nu strică totuși să aflăm mai multe despre avatarurile acestei generoase idei – pentru că astfel am avea șansa, cred, să realizăm și de ce niciodată, în România, ea nu a căpătat aderență. 

Cartea lui Adrian Wooldridge are un subtitlu edificator: „Cum a creat meritocrația lumea modernă”. Autorul argumentează că, la ora actuală, nici o idee politică nu ar avea o răspîndire și o cuprindere mai mare decît cea a meritocrației. Ea se întîlnește în spațiul democrat euro-atlantic, dar și în zona sistemelor mai mult sau mai puțin autoritare asiatice. Însăși istoria lumii se împarte, potrivit lui Wooldridge, în epoci succesive subsumabile acestui criteriu: epoca premeritocratică, cea a revoluțiilor de tranziție, o perioadă a triumfului meritocrației și una a postmeritocrației, în care conceptul este interogat și chiar contestat. 

Nu este greu să găsim corespondențele acestei împărțiri în cronologiile anterioare. Vîrsta premeritocratică se suprapune în mare cu cea a privilegiilor de castă. Este lumea în care „statutul social al oamenilor era stabilit prin tradiție și locurile de muncă erau alocate pe bază de patronaj, nepotism, moștenire și cumpărare” – practice, cunoscuta noastră istorie antică și medievală. Ceea ce nu înseamnă, atrage atenția autorul, că unii oameni, chiar aparținînd acestei epoci, nu realizau și nu anticipau meritele meritocrației, exemplele date fiind Platon, cu ai săi „gardieni” atent selecționați și instruiți din Republica, fondatorii sistemului funcționăresc imperial din China și evreii, care au fost determinați să pună de timpuriu accent pe performanța intelectuală. 

Revoluțiile de tranziție sînt cele trei cunoscute din tratatele clasice de istorie: revoluția engleză, cea americană și cea franceză. Cea americană a vrut să înlocuiască aristocrația funciară considerată artificială cu una a virtuții și talentului, considerată naturală. Cea franceză a pornit vijelios, proclamînd egalitatea oamenilor, dar a sfîrșit prin „a amesteca de-a valma principii dinastice și meritocratice”. Dintre toate revoluțiile meritocratice, consideră Wooldridge, cea mai clară a fost cea engleză, unde un grup de familii „cu nume precum Huxley, Darwin și Keynes” au creat o aristocrație a intelectului și, prin ea, premisa accesului pe bază de competiție liberă în administrația publică și universități. 

„Marșul triumfal al meritocrației” începe după cel de-al Doilea Război Mondial cînd, în Occident cel puțin, dreapta și stînga deopotrivă „au putut cădea de acord că este important să le oferi tuturor șansa de a-și dezvolta abilitățile naturale”. În sfîrșit, acest succes al ideii de meritocrație e însoțit de ceva vreme de observația că unii beneficiari ai meritocrației au încercat (și au reușit) să transfere statutul astfel obținut propriilor odrasle. Dacă ei au intrat pe merit în școlile britanice de elită sau în universitățile americane din Ivy League, copiii lor au fost puternic susținuți să urmeze același parcurs educațional de succes, chiar dacă nu îi mai recomandau atît inteligența și talentul, cît banii și influența părinților. De la aceste observații la disprețul populist față de competență și expertiză, mai scrie Wooldridge, nu mai e decît un pas, pe care politicieni precum Donald Trump nu s-au sfiit să îl facă. 

Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”. Aici, „rangul” și „pila” par să fi cîntărit mai greu decît priceperea și talentul. Din perioada fanariotă și pînă în 1945, elita politică și-a conservat cu succes privilegiile și influența, punîndu-și amprenta pe tipul de organizare socială a țării. Revoluția asistată a comuniștilor români a răsturnat această organizare, dar a reprodus apoi același model pe care aceștia l-au invidiat la „burghezii” abhorați – cel al privilegiaților selectați pe cu totul altă bază decît meritul. Poate că după 1989 a apărut, fulgurant, șansa ca meritocrația să aibă, în sfîrșit, un cuvînt de spus și în acest spațiu, dar tonul corupției dat de administrația Iliescu a fost cel care s-a impus, fondator, peste societatea și economia postdecembriste. România e încă în epoca premeritocratică, dacă nu chiar într-una antimeritocratică – și nu se știe dacă va ieși vreodată de aici.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități. Cea mai recentă carte publicată: De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
Generalul Mark Hertling FOTO EPA-EFE
Bătălia Crimeei va fi „dificilă” pentru armata ucraineană, afirmă fostul comandant al trupelor americane în Europa
Bătălia pentru Crimeea va fi „dificilă” pentru armata ucraineană în cazul în care va ajunge în situația de a elibera peninsula din Marea Neagră, apreciază fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul în rezervă Mark Hertling.
Deepfake Technology. FOTO Discover Magazine
Proces Deep Fake în premieră. Elevă din Giurgiu, condamnată de instanță pentru un trucaj video
Primul proces din România cu tema DeepFake a fost judecat la o instanță din județul Giurgiu. O elevă a fost obligată să achite o sumă importantă pentru că și-a bătut joc de un coleg de clasă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.