Retrospectiva anului poetic 2022

Publicat în Dilema Veche nr. 981 din 26 ianuarie – 1 februarie 2023
image

„Recolta” anului 2022 e realmente impresionantă în materie de poezie, cam la toate nivelurile: debut, scriitori consacrați, antologii, reeditări. Au fost publicate cărți care în mod sigur vor rămîne multă vreme în conștiința publicului și a criticii. Despre unele dintre acestea m-am exprimat de-a lungul anului trecut. Mă gîndesc în primul rînd la Raport către Walt Whitman a lui Răzvan Andrei. Editurile ce promovează cu precădere poezie au propus titluri în multe dintre cazuri convingătoare, creionînd astfel un orizont de așteptare înalt din punct de vedere valoric pentru perioada ce urmează. 

La Casa de editură Max Blecher au apărut volume ce nu pot fi trecute cu vederea: Nu sînt eu bestia (Nicolae Coande), Intracranian (Ligia Pârvulescu), Exponate de artă brută (Angelica Stan), Buncărul de origami (Ioana Vintilă), Fire lungi de wolfram (Radu Andriescu) sau Resursa (Olga Ștefan). 

OMG Publishing a propus mai multe debuturi, dintre care amintesc: Cazzo (Mihnea Bâlici), Cît mai departe de tot ce cunosc (Cristina Alexandrescu) și Colectiva (Ioan Coroamă). 

La Cartier au fost publicate mai multe cărți ce au atras deja atenția recenzenților. Mă refer în primul rînd la Nu e dragoste(Adrian Schiop) și Tot mai multă splendoare (Alina Purcaru), dar și la Inoculare. Hore pentru zădărnicirea combaterii(Claudiu Komartin), Și Dumnezeu a fost țărînă (Nichita Danilov) și, nu în ultimul rînd, Poetic: interfața sonoră (Răzvan Țupa). Nu trebuie uitate nici antologiile din „Cartier de colecție” unde au apărut selecții din poezia unor Elena Vlădăreanu, Robert Șerban, Cosmin Perța, Magda Cârneci și Judith Meszaros. 

Ambițioasa Casă de pariuri literare a publicat mult și consistent: Poeme de trecut praguri (Doina Ioanid), Sîrme (Anda Vahnovan), Contact (Andrei Mocuța), Iubirea pentru morți e cea mai mare (Cătălina Matei), Plin de adevăr (Artiom Oleacu), Anestezia. Un singur poem (Daniela Rațiu), Aștept primăvara și vine – Dragoș (Gabriela Feceoru), Fugazi (Paul Mihalache) și Lacrima tatălui (Romeo Aurelian Ilie). Tot aici a fost publicată Generația O Mie de Semne, antologie realizată de Gelu Diaconu, un volum ce reunește 59 de autori foarte tineri, mulți dintre ei nedebutați în volum. 

Țin să mai amintesc și titlurile Flașneta Babel (Teodor Dună), apărută la Nemira în Colecția „Vorpal”, META VERS (Dan Mircea Cipariu), apărut la Vellant, precum și antologia postumă a lui Ancelin Roseti, Vitrina cu jucării stricate, publicată la Junimea. De o vizibilitate în creștere beneficiază Dan Cristian Iordache, autorul volumului Cît mai departe de noi, apărut la Charmides.

Voința de inovație

Dintre debutanți mi-a atras atenția cartea lui Ioan Coroamă, și pentru faptul că încearcă să inoveze în zona limbajului poetic, una dintre mizele esențiale în ceea ce privește evoluția expresivității și a sensibilități. Componenta ideologică a volumului – clară și asumată – funcționează mai mult ca un potențator al unei gîndiri manifeste. Ea se justifică din punct de vedere estetic, un concept ce mie nu mi se pare deloc so yesterday, după cum cred unii. 

image

În esență, avem de-a face cu o voce sigură, expulzată sacadat și energic care singularizează diversitatea de tonuri. Nu e un paradox. Cartea este construită astfel încît cele două secțiuni să-și fie una alteia interpretare. Din acest motiv, deschiderile semantice permit coabitarea unor idei care sînt incompatibile între ele din punctul de vedere al gîndirii liniare. „Diferențele” există pentru a contura „sinteze” ce ridică totul la o altă temperatură. Ieșirea din liniaritate înseamnă evoluție, spiritualitate nouă, eliberată de clișeele și ipocriziile trăirilor înalte: „acum noi cei care nu mai sîntem străini de animal. / acum noi cei care plimbăm idei de la minte / la corp, de la corp la mașinărie, de la mașinărie / la aer, de la aer înapoi spre corp. / acum noi cei care nu mai sîntem corp. / acum noi cei absorbiți în pura sinteză, / diferență creatoare fără-de-gen. / acum noi cei care am pictat ciuperca / pe pereții peșterilor. / acum noi cei care ne-am predat descompunerii. / acum noi cei care din monolit am devenit compoziți” („Colectiva”). 

Un alt debutant ce merită atenție este Bogdan-Alexandru Petcu, cu al său Transcender, apărut la Charmides. 

981 16 coperta2 jpg

Pentru a rămîne în zona voinței de inovație, mă opresc la cartea lui Răzvan Țupa, intitulată Poetic: interfața sonoră. Este o scriere ce încearcă în permanență să-și reformeze obiectul. Nu vorbim despre autointerpretare, ci de scoaterea la suprafață a unor relații ce se stabilesc între diferite tipuri de realități. Să nu pierdem din vedere că autorul a publicat în același an (împreună cu Ioana Miron) și Relația grafică, o perturbare-alterare în sens creator, muzical a cuvintelor prin intermediul propriilor reprezentări vizuale. În Poetic: interfața sonoră, fiecare zi care trece trebuie consemnată, regîndită, reașezată în marea relație. Realitățile pot fi aproximate în funcție de performanța interfețelor acestora. Adevărul depinde de calitatea și claritatea redării, tehnologia ajungînd să fie de-a dreptul ontologie. 

Cele 365 de fragmente ale poemului par transcrieri ale unor vibrații de proveniență neclară: „altul e unghiul din care ne lovește realitatea cînd strigătul are omul lui zgomotul formează țesutul din care sînt alcătuite trecuturile și efectul de ecou presupus de statutul nostru tot în gol poemul e instrumentul uite că mai degrabă e al limbajului decît al omului care-i și așa destul de credul SETĂRI MEDICAMENTATE SCENOGRAFIC) sms descalificant (drumul cel mai scurt e printr-o cochilie luată de pe plajă care te ascultă și miroase latexul transparent al descompunerii”. 

image

Rememorările poetice ale lui Radu Andriescu din Fire lungi de wolfram par a debloca acea sensibilitate ingenuă ce aproape că doare. Poetul mixează într-un prezent crepuscular realități distanțate în timp, iar efectul e acela că discursul nostalgic reorganizează cronologia faptelor. Cu alte cuvinte, evenimente îndepărtate par a se întîmpla în chiar momentul scrierii, în ciuda unor mărci ale distanței temporale. Legăturile nu pot fi rupte, ele sînt precum acele fire care, datorită ductibilității lor, pot tinde spre infinit. Istoria personală e de fapt istoria unor aspirații, a unor înfrîngeri și a unor izbînzi comune, tatăl și fiul făcînd parte din aceeași rețea incandescentă. 

Mai multe flash-uri dau contur unui spațiu privat, fizic, psihic și afectiv. Timpul se măsoară doar în „anii buni” și „anii răi” – realitatea la diferite grade de intensitate și în diferite momente de fierbere: „tatăl meu a avut optzeci de ani buni și opt ani răi. / Prof de limba română, / pentru că n-a prins un post pe literatură, Nu era înalt. Cînd îl vedeam în poze mai vechi, îi spuneam că arată ca Ceaușescu, la săniuș. / Prefer să-mi amintesc cum îl călăream prin apartament / și rîdea toată familia, / înainte să-și pună costumul și cravata, / să-și ia geanta de piele tocită / și să meargă la biblioteca universității”. 

Cartea războiului a lui Bogdan O. Popescu nu pare a face referire la evenimentele istoriei în desfășurare. Un alt război e acolo, unul mai subtil, ușor estetizat, dar nu mai puțin concret și coroziv. O relație de comunicare eșuată între mai multe entități de o identitate incertă: „de cînd aveam un an, poate mai puțin, am fost atacat, fără știrea părinților / fără a le putea spune și fără ca ei să mă poată apăra / de la un an am purtat cel dintîi război al meu / cu un coșmar / simplu și înfricoșător / se făcea că ceva mare, cu mult mai mare decît știam eu atunci / că ar putea exista / venea aproape, extrem de aproape de ochii mei, de obrajii mei / de ființa mea mică, atît de mică / acest uriaș a fost primul meu dușman / care m-a terorizat uneori zi de zi / atunci cînd nu puteam riposta / și rezistam, cu frica permanentă în piept / doar prin urlete și mîngîierile bunicii” („Primul război”). 

O carte puternică, tăioasă, incisivă, născută dintr-o realitate netrucată, este Anestezia. Un singur poem de Daniela Rațiu. Un volum despre ororile comunismului și ale Securității. Autoarea a publicat în același an la Editura Litera și romanulUltimul an cu Ceaușescu, situîndu-se astfel cu ambele cărți în același univers tematic. Realitatea poeziei e livrată împreună cu aceea istoric-documentară, fapt ceva mai rar întîlnit. De altfel, volumul conține două texte însoțitoare semnate de istoricul Mădălin Hodor și de jurnalista Ramona Ursu. 

În ciuda titlului, operația pe cordul deschis al unei istorii nu chiar atît de îndepărtate se face fără anestezie. Temperatura discursului atinge uneori cote paroxistice pentru a sublinia o tensiune psihică greu de suportat. Poezia este concomitent mărturie și salvare. Scriitoarea integrează în discursul general al cărții și vocile unor torționari, criminali politici: „Crima / Prima a fost grea / A fost uimitoare / Tot corpul m-a durut din creștetul capului pînă în vîrful picioarelor / L-am visat pe nenorocit în noaptea aia / Mi-a rîs în nas / M-a hăituit toată noaptea în somn / M-a alergat și m-a chinuit / M-am trezit ud leoarcă / A doua zi a fost mai bine / A treia zi am uitat / A patra zi am vrut să simt iar puterea / Uneori mi-o simt cum se întărește / Toți murim / Nu fac nimic altceva decît ceea ce oricum ne așteaptă pe toți / La capăt” („Vinețiu”). 

În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi. Nu avem de-a face cu un discurs monolitic care, indiferent cît ar fi el de seducător și de performant, tot s-ar epuiza destul de repede. Nu știu cum stăm la capitolul vînzări, dar marfă de calitate avem din belșug. 

Șerban Axinte este scriitor și critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Scrîșnetul dinților, Editura Cartier, 2021.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.