Renunţarea la ghilimele

Adrian MUREȘAN
Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Renunţarea la ghilimele jpeg

● Flavia Teoc, Istoria naturală, Casa de Editură Max Blecher, 2021. 

Nu ştim dacă a fost în intenţia Flaviei Teoc ca antologia de poezie să-i fie citită de la dreapta la stînga, altfel spus de la coadă spre cap. Selecţiile din cele patru volume anterioare sînt concepute într-o cronologie inversă, de la cele mai proaspete poeme înspre cele mai vechi. Uvertura acestei călătorii retrospective o asigură patru poeme inedite. Două dintre ele se numără şi printre cele mai bune bucăţi ale antologiei, alături de cele din ultimul volum de autor, Fiord (2014). Nu doar că aerul scandinav i-a priit (sînt treisprezece ani între volumul amintit şi cel precedent), ba mai mult, cred că vorbim de o poetă care s-a reinventat pe sine, în aceşti ani de retragere publicistică din faldurile poeziei.  

Dar să o luăm pe rînd. Înzeire, care apare în ’97 (deşi în antologie este redatată ’92), propune o voce suficient de capabilă să atragă atenţia. Recitite azi, primele volume de versuri ale Flaviei Teoc contrapun impresiei de compoziţie uşor neglijentă o senzaţie discretă, dar vie, a existenţei unui program, a unei intenţionalităţi ori, pur şi simplu, a unei insistenţe care clamează, parcă apăsînd cu unghia pe foaie: „Aşa vreau eu”. De aici se naşte o siguranţă, întrucîtva genetică, a acestei voci, o încredere nu atît în tehnicism ori în vocaţia construcţiei, cît în puterea limbajului. Componenta predominant filosofică (dublată de preocupările mitologice) trădează întrucîtva formaţia universitară a scriitoarei: „Păstorii veghează apusuri de soare / Şi barba înţelepţilor se lungeşte în munţi / Dar toate / Cu toatele de-a valma se închină / În albul surîs / Al Ifigeniei / Spre moarte trecînd” (Ifigenia). Tentaţia alegorico-parabolică (astăzi i-am zice „nouăzecistă”) pîndeşte aproape fiecare vers, iar unele meditaţii nu sînt străine nici de avatarurile redescoperitei teologii. Simplitatea sintaxei, predilecţia pentru emoţie confirmă comunicabilitatea acestei poezii, deşi sensurile ei sînt mai adînci, conjugînd uneori specificităţi hermetice: „Demult m-am oprit aici / La răspîntie / Şi m-am făcut fîntînă / Apa nu poate să vorbească / Ciutura se-nalţă totdeauna stîngaci / Unii călători se opresc / Mă văd că sînt rece şi tac / Apă bună, spun ei, / Dar păcat că e moartă” (Portret). Recitind in extenso volumele Flaviei Teoc, reiese că selecţia este, într-adevăr, destul de inspirată. Decupajul ţine cont de exigenţele unei sensibilităţi poetice de dată mai recentă. Sînt astfel excluse acele texte conţinînd ecouri sau formule învechite, precum „duce-se-va”, „găsi-vei cărarea?” etc., ori inerentele platitudini stilistice ale cvasi-debutantului. Din acelaşi proces intens de aggiornamento şi de toaletare face parte şi eliminarea ghilimelelor, ca în ultimele două versuri din poezia Portret, mai sus citată.

Din casa lui Faust (1998) intubează compoziţii extrem de concentrate cu emergenta şi mereu redescoperita tentaţie a ermeticului: „Îţi va intra pe sub uşă un lan de porumb / Tu, melancolic cum eşti, / Vei surîde nasturelui chilug care-i încheie / Rochia. / Un steag va flutura îndrăzneţ / Din cocul bine împletit / E încă tînăr, şi n-are de gînd să se predea / Fără o scurtă încăierare. / În piept / Un liliac bătrîn stă cuibărit / Ca într-o mină de argint / Prăbuşită. / Şi tu scrii în jurnal, cu gesturi moi / Înotînd, pe o mare verzuie / Demult cucerită” (Fata în casă). Printre reuşitele acestui volum se numără şi poemul Ilustrată, o mostră de erotism fin: „Abia ieri / Mi-am pierdut condurii / În grădinile tale / Şi m-am lăsat găsită / Tu bucură-te şi nu te opri / Mîine în zori / Vîntul va fi iarăşi sălbatic”.

Braţul pierdut (2001) propune o selecţie mai puţin inspirată şi unele poeme în care se sare de la o imagine la alta, excepţie făcînd compoziţia De amor, care reproduce cu fineţe o stare interesantă şi stranie, o senzaţie aproape postumană, şi care mi-a adus aminte, totodată, de ideea căutărilor prin timp ale eroilor lui Rebreanu, din Adam şi Eva: „Început de primăvară, la 1900 / Port botine înalte cu pietricele înfipte în toc / Degetul inelar, obosit de-atîtea logodne / Doarme-n mănuşa cu miros de sirop. / Aştept să te naşti. / O sută de ani trec pe lîngă mine / Înghesuiţi într-o şaretă neagră / Cu-ataş”. Cea mai valoroasă parte a poemelor semnate de Flavia Teoc vine, însă, odată cu Fiord (2014) şi cu cele cîteva poeme inedite. Vocea trage în piept un aer mai proaspăt, duminicile sînt mai reci, iar reportajul cîştigă în luciditate, strecurîndu-se eficient şi tăios înspre esenţe: „Mişcarea centrifugă începută în zori / Cu pogorîrea duhului în bucata de pîine / Şi urcuşul lent al mercurului măsurînd intensitatea vieţii / Frîntă în unghiul drept al rîsului care ne sfîşie feţele / Stinsă în focul de muselină al chibritului care ne umple gurile / Asemeni viermilor ce-şi sapă casa tot mai aproape de carne” (Duminică). Acum forţa de concentrare cîştigă în expresivitate: „Cu o precizie chirurgicală / Zîmbetul tău / Deschide o copcă / În ceaţa dimineţii” (Zori).

„Tristeţea luminoasă” a Flaviei Teoc fuge de stridenţe, restituie firescul emoţiei şi se-ncăpăţînează să creadă cu putere în licorile dulci-amărui ale poeziei de ieri şi de azi.    

Adrian Mureşan este critic literar, profesor la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Cea mai recentă carte: Vîrstele subversiunii. N. Steinhardt şi deconstrucţia utopiilor, Editura OMG, 2020.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.