R─âm─â┼či┼úele inocen┼úei

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
R─âm─â┼či┼úele inocen┼úei jpeg

Ioana P├órvulescu, Inocen┼úii, Editura Humanitas, 2016 

Trecutul ┼či-a g─âsit ├«n Ioana P├órvulescu o admirabil─â romancier─â. Dup─â Via╚Ťa ├«n-cepe vineri (2009) ┼či Viitorul ├«ncepe luni (2012), diptic narativ care este, dup─â cum l-am numit, un fel de suit─â retro a Bucure┼čtiului, desf─â┼čurat─â ├«n oglinda timpului, Ioana P├órvulescu face ├«n acest nou roman o declara┼úie de dragoste Bra┼čovului, mai exact ora┼čului de alt─âdat─â. Inocen┼úii este ├«ns─â cel mai personal roman al Ioanei P├órvulescu. De┼či se prezint─â ca un roman de tip foileton ÔÇô 18 capitole subintitulate cu replici din text, capitole de sine st─ât─âtoare, dar care comunic─â unele cu altele ┼či se continu─â, f─âr─â a urma o cronologie strict─â ÔÇô, tonul este de memorialistic─â. Amintiri dintr-o copil─ârie urban─â, destine ┼či istorii de familie din r─âzboi sau de via┼ú─â privat─â, istoria unui ora┼č aflat sub vremuri ÔÇô toate aceste forme de nara┼úiune personalizat─â arat─â ┼či cele trei mari teme/suprapersonaje ale c─âr┼úii: casa, familia ┼či istoria. De altfel, romanul acesta de familii se deschide chiar cu imaginea casei de pe strada Sf├«ntu Ioan, devenit─â Maiakovski, devenit─â iar─â┼či Sf├«ntu Ioan, cas─â care ad─âposte┼čte cele trei genera┼úii ale familiei naratoarei. Precum arborele genealogic care-┼či ├«ntinde ramurile ┼či r─âd─âcinile ├«n toate p─âr┼úile, o astfel de cas─â adun─â ├«n camerele sale, deopotriv─â ├«n diacronie ┼či-n sincronie, mai multe familii crescute unele din altele prin s├«nge sau prin alian┼úe.

Energia narativ─â vine de la grupul copiilor, pentru care casa, cu pivni┼úa, podul, pere┼úii ┼či mobilele ei cu sertare, reprezint─â un univers nedomesticit, numai bun de cercetat. ├Änainte de a ie┼či ├«n lume, copiii exploreaz─â casa. Iar casa este veche, are locatari invizibili ┼či multe pove┼čti ascunse (pentru copii, totuna cu secretele), spuse la persoana ├«nt├«i (o premier─â ├«n proza Ioanei P├órvulescu) de cea mai mic─â dintre copii, Ana, ajuns─â ├«ntre timp scriitoare. Ana poveste┼čte ┼či se dest─âinuie la per tu, nu exist─â pluralul adres─ârii c─âtre ni┼čte cititori necunoscu┼úi ÔÇô ceea ce denot─â o rela┼úie apropiat─â cu destinatarul acestor amintiri, formul─â aproape epistolar─â. Vorbind de trecut, familie ┼či via┼ú─â, de obiecte ┼či amintiri, de senza┼úii, g├«nduri ┼či m─ârturii, vocea Anei este vocea nostalgiei ├«ns─â┼či, iar cartea este, sub forma unei suite de pierderi ┼či dispari┼úii, deopotriv─â fizice ┼či imateriale, o elegie a timpului. Nu doar o c─âutare a inocen┼úei copil─âriei (┼či implicit a paradisului acestei v├«rste f─âr─â plictiseal─â, f─âr─â con┼čtiin┼ú─â), ci ┼či a istoriilor transform─ârii acesteia, c─âci vocea Anei adulte spune pove┼čtile prin ochii mezinei care odat─â spera s─â ├«nve┼úe esperanto. (De altfel, c─âutarea unei limbi comune ├«n mijlocul unei familii cu r─âd─âcini ├«n mai multe neamuri ┼či pe fondul unei istorii care-┼či schimb─â realitatea ┼či, implicit, limbajul este ├«ns─â┼či metafora literaturii.) Descoperirea casei, apoi a lumii (a str─âzilor ┼či magazinelor ora┼čului, precum ┼či a ├«mprejurimilor T├«mpei) ┼či, treptat, a pove┼čtilor de via┼ú─â (implicit, secretele) membrilor familiei extinse (dintre care unii cunosc frontul Marelui R─âzboi, muncesc ├«n lag─ârele siberiene, ├«nt├«lnesc partizani ├«n mun┼úi), toate acestea se fac ├«n tonul candorii ┼či curiozit─â┼úii fetei. De┼či o vreme nu ├«n┼úelege metaforele, concluzia Anei c─â ÔÇ×nimic nu-i deloc a┼čaÔÇť devine ├«ns─â┼či leitmotivul istorisirii care caut─â s─â priceap─â ÔÇ×┼čaradele trecutuluiÔÇť ┼či, totodat─â, al istoriei care evolueaz─â nestingherit─â (Cehoslovacia e invadat─â, Apollo 11 aselenizeaz─â).

Fiecare din cele 18 capitole (poate acest num─âr legat de atingerea maturit─â┼úii nu e ├«nt├«mpl─âtor) se desf─â┼čoar─â ├«n jurul c├«te unui personaj sau loc, fie c─â este vorba de o poveste a Anei sau de o poveste aflat─â de Ana care joac─â, de-a lungul c─âr┼úii, mai multe roluri narative: protagonist─â, martor─â, ÔÇ×colportoareÔÇť, cititoarea unui jurnal secret. De la feti┼úa b─âg─âcioas─â de alt─âdat─â care credea ├«n supersti┼úii la scriitoarea de fic┼úiune de acum care crede ├«n secrete, Ana str─âbate toate v├«rstele ├«ndep─ârt─ârii de inocen┼úa copil─âriei ┼či apropierii de teribila revela┼úie a mor┼úii (ÔÇ×nu ┼čtiam ├«nc─â ce-nseamn─â s─â-┼úi pese de un morm├«nt, pentru c─â o bucat─â de p─âm├«nt ┼úi-a ├«nghi┼úit un omÔÇť). Plin─â de ghicitori, proverbe, jocuri de imagina┼úie ┼či g├«ndire, cartea nu este doar a form─ârii (avem parte de ├«n┼úelepciunea Anei, dar nu afl─âm nimic despre via┼úa ei adult─â), ci ┼či o carte a revendic─ârii. C─âci e plin─â de amenin┼ú─ârile deopotriv─â ale mor┼úii ┼či istoriei care ÔÇô c├«nd una, c├«nd alta, c├«nd ├«mpreun─â ÔÇô confisc─â, d─âr├«m─â, ├«nstr─âineaz─â, dezvr─âjesc, mutileaz─â, fac s─â dispar─â case, animale, oameni. ÔÇ×Societatea de ├Ändreptat LumeaÔÇť fondat─â de membrii familiei este o reac┼úie inocent─â la str├«mb─âtatea, fragilitatea ┼či cruzimea vie┼úii (ÔÇ×via┼úa ├«ns─â┼či este cel mai inexplicabil lucru al vie┼úiiÔÇť, spune Ana la un moment dat).

Scris cu o elegan┼ú─â, cum spuneam, aproape epistolar─â, plin de nostalgie, poezie ┼či umor (blecherian─â pe alocuri), cu nenum─ârate referin┼úe literare ┼či cinematografice (fiind vorba de copii, ├«n special din cultura popular─â: seriale SF, de cap─â ┼či spad─â, westernuri), mustind de detalii ┼či populat─â cu nenum─ârate personaje memorabile (bunicii s├«nt extraordinari, dar ┼či tat─âl, unchii, m─âtu┼čileÔÇŽ), romanul Ioanei P├órvulescu este foarte viu. C─âci ÔÇ×trecutul trebuie s─â r─âm├«n─â, ├«n vie┼úile noastre, la fel de plin de posibilit─â┼úi ca viitorulÔÇť, cum spune scriitoarea Ana spre final. E crezul acestei c─âr┼úi care cite┼čte ┼či recite┼čte mereu altfel ÔÇ×un trecut scris cu cerneal─â simpatic─âÔÇť.

***

Ioana PÂRVULESCU
Inocen┼úii (fragment) 

Era ├«n timpul r─âzboiului, oamenii umblau de colo-colo agita┼úi cu to┼úii, ┼či mereu a┼čteptai parc─â o catastrof─â. Sanda se certa frecvent cu b─ârbatu-s─âu, de altfel imediat dup─â r─âzboi s au desp─âr┼úit.

T├«n─ârul a sosit f─âr─â bagaje, spre sear─â, ┼či a cerut o camer─â la ultimul etaj, al doilea, al hotelului. A┼ča a vrut el, a spus r├«z├«nd c─â-i place s─â fie c├«t mai sus. P─ârea binedispus, de┼či foarte ├«ncordat, de parc─â a┼čtepta un eveniment care s─â-i schimbe via┼úa, dar mul┼úi b─âie┼úi s├«nt ├«ncorda┼úi ┼či binedispu┼či. A scos banii ┼či a pl─âtit pe loc, a zis c─â pleac─â devreme. Cum clien┼úii cer deseori camere la ultimul etaj, mai ales tinerii, ┼či cum destui pl─âtesc pe loc, nu era nimic ie┼čit din comun. ÔÇ×S├«nte┼úi student?ÔÇť, l-a ├«ntrebat recep┼úionerul, b─ârbatul Sandei, care l-a trecut ├«n registru. ÔÇ×Nu, am fost, am f─âcut un an de medicin─â, acum m─â ocup cu pianul ┼či cu scrisul ┼či de fapt nu m─â mai ocup cu nimicÔÇť, ┼či a r├«s din nou. Recep┼úionerul a pus renun┼ú─ârile pe seama r─âzboiului. ÔÇ×Cum v─â numi┼úi?ÔÇť, ÔÇ×EmilÔÇŽÔÇť nu ┼čtiu cum. ÔÇ×Data na┼čterii?ÔÇť, l-a ├«ntrebat conform tipicului. ÔÇ×8 august 1921.ÔÇť ÔÇ×8 august! Ca nevast─â-mea! Nu mai e mult p├«n─â la ziua dumneavoastr─âÔÇť, a remarcat recep┼úionerul, amabil.

Sanda, care-┼či pierdea timpul pe acolo, a calculat repede c─â t├«n─ârul avea doar 22 de ani, cu cinci mai pu┼úin dec├«t ea. ├Äi pl─âcuse de la prima vedere b─âiatul, avea o figur─â cu tr─âs─âturi foarte bine conturate, de┼či nu era frumos, privire p─âtrunz─âtoare, m├«ini cu degete lungi ┼či vorbire de om cultivat, p─ârea inteligent ┼či, fiindc─â era foarte sup─ârat─â pe b─ârbatu-s─âu, numai ca s─â-l fac─â gelos, ar fi fost gata s─â petreac─â o noapte cu t├«n─ârul ─âsta, ┼či chiar a ├«nceput s─â se dea pe l├«ng─â el. Dar Emil s a f─âcut c─â nu-i ├«n┼úelege avansurile. A apucat doar s─â spun─â, ├«nainte de a urca la el ├«n camer─â, un lucru ciudat, ┼či e limpede c─â Sanda n-ar fi putut inventa una ca asta.

S-a uitat ┼úint─â la ea ┼či a ├«ntrebat-o cu un ton foarte p─âtima┼č: ÔÇ×V─â pricepe┼úi la vise, doamn─â? Am visat azi-noapte o strad─â mic─â ┼či destul de dreapt─â, cu casele, de-o parte ┼či de alta, ├«ntoarse cu spatele. Ca ┼či cum s-ar fi sup─ârat ┼či s ar fi ├«ntors toate cu fundul la strad─â. Ce poate s─â ├«nsemne asta?ÔÇť Recep┼úionerul a remarcat mai degrab─â plictisit ÔÇô mereu era f─âcut p─ârta┼č la bizareriile vreunui client ÔÇô c─â asta e de la prea multe c─âr┼úi, dar Sanda a sim┼úit rece pe ┼čira spin─ârii, i s-a p─ârut c─â-i un semn foarte r─âu. ┼×i a doua zi a aflat c─â t├«n─ârul s-a aruncat de la fereastr─â. De-asta venise ┼či de-asta ├«┼či luase camer─â la ultimul etaj. Iar Sanda era sigur─â c─â dac─â ar fi urcat atunci cu Emil, lucrul ─âsta nu s-ar fi ├«nt├«mplatÔÇŽ

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.