Preferinţe, preocupări & tabieturi de scriitori

Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Preferinţe, preocupări & tabieturi de scriitori jpeg

● Revista Orizont nr. 4 / 2016, www.revistaorizont.ro

Cum normalitatea unei piețe de carte e dată și de activitatea revistelor literar-culturale, de dinamismul, diversitatea, viziunea și discursul lor critic, continui să scriu aici, alături de cărți, și despre revistele literare de la noi, cu atît mai mult cu cît au rămas puține care mai merită cu adevărat atenție. Cele mai multe fie s-au prăfuit din cauza convenționalismului, conivenței de provincie, fie s-au tabloidizat prin militantismul de gașcă (publică invective în chip de recenzii sau e-mail-uri private între scriitori, spre exemplu), ambele situații fiind semne clare ale deprofesionalizării publicistice și/sau ale folosirii literaturii în scopuri extraliterare.

Dacă acum cîteva săptămîni comentam ancheta muzicală din revista clujeană Steaua, de data aceasta am deschis revista timișoreană Orizont, în care mi-au atras atenția multe, foarte multe lucruri bune, cum ar fi cronicile literare ale celor patru Alexandru: Ruja, Bodog, Oravițan și Budac (acesta fiind unul dintre preferații mei; tot el semnează și o evocare a lui Alex. Leo Șerban); eseuri de Călin-Andrei Mihăilescu, Vladimir Tismăneanu, Radu Pavel Gheo, Daniel Vighi și Ciprian Vălcan (cu un foarte simpatic eseu despre „Virtuțile lenei“, deși nu este chiar despre ce v-ați aștepta), plus „duplex“-ul carte-film al Cristinei Chevereșan cu Adina Baya, de data aceasta pornind de la A Walk in the Woods, minunata carte de călătorie ecranizată (tradusă și de Polirom) a lui Bill Bryson, un scriitor de travel care și mie îmi place foarte mult.

Revista se deschide cu cîteva aniversări, dintre care o rețin pe cea a lui Marcel Corniș Pope, ajuns la 70 de ani. Pentru cine nu-l știe ca teoretician literar și comparatist (emigrat în State, încă din anii comunismului, a ajuns la Richmond University, unde a coordonat reviste de literatură comparată și a coordonat o cercetare a literaturilor din Europa Centrală și de Est în patru volume de vreo 4000 de pagini), poate îl știe ca traducător al povestirilor lui Salinger.

Radu Pavel Gheo scrie savuros, ca de obicei, despre preferința de a citi pe hîrtie: „Am un reflex de cititor de modă veche: nu îmi place să am un intermediar între mine și carte. La urma urmei, cartea de hîrtie, cu textul tipărit pe pagini, e ea însăși un mediu, un intermediar între mintea cititorului și produsul imaginației scriitorului. Cartea electronică e mediul acelui mediu. Ea intermediază accesul la text și o face în propriile sale condiții. E o dependență în plus, una mai capricioasă decît cea a volumului tipărit pe hîrtie, care n-are nevoie decît de ochii cititorului uman: iei cartea în mînă, o deschizi, începi să citești și gata, te-ai cufundat în lumea ei imaginară. O carte electronică presupune multă logistică. Și o mai mare dependență de tot felul de factori. Uneori apar probleme de compatibilitate între e-book și e-reader, așa că te trezești că nu poți citi o carte digitalizată într-un format anume. Alteori textul curge greu, se întrerupe, se fracționează, rîndurile dispar și, odată cu ele, piere și plăcerea cufundării în poveste. Rămîi mereu cuplat la realitate. Poate că se descarcă e-reader-ul. Poate că s‑a bușit programul. Poate că documentul nu s-a încărcat bine sau e corupt… Un e-reader, ca orice produs electronic de masă, se mai și strică – așa, pur și simplu, fără nici o explicație. Atunci, dintr-odată, toate cărțile stocate în memoria electronică dispar fără urmă, într-un fel de incendiu al bibliotecii din Alexandria în regim personal.“

Citesc mereu cu plăcere anchetele Orizontului, iar de data aceasta ancheta e dedicată tabieturilor scriitorilor: „Unde, cînd, cum scrieți?“ Detaliile muncii din spatele cărților stîrnesc întotdeauna curiozitatea cititorilor (pentru care scrisul e încă și mai învăluit în magie), acestea fiind cele mai frecvente întrebări „din public“ sau în interviurile de blog. Răspund la anchetă nouă scriitori, eseiști și universitari și, în general, se beau diverse licori, se ascultă muzică, se scrie de mînă sau la computer, așa că mă voi opri doar la cîteva răspunsuri care mi s-au părut inedite sau amuzante. Iată primul pasaj din T.O. Bobe, un anti-răspuns care pare un omagiu adus lui Răzvan Petrescu: „Adevărul este că îi invidiez pe cei care pot scrie oricînd și oriunde, care n-au tabieturi. N-am avut nici eu într-o vreme, însă, pentru că nu mai sînt tînăr, ele s-au adunat în timp, iar acum am ajuns să nu mai pot scrie decît două zile pe săptămînă, lunea și joia, între orele 3 și 5, a.m. și p.m, dar numai dacă presiunea atmosferică se situează între 997 și 1008 hectopascali. Înainte să mă apuc, trebuie neapărat să beau o cafea fără zahăr, în care pun cîteva picături de oțet balsamic de rodie și, vreme de două minute, cît ea se face pe aragaz, îmi oxigenez creierul stînd în cap – o figură învățată la orele de sport din clasa a șasea. Scriu de nouă ani îmbrăcat numai în niște chiloți verzi cu motociclete albastre (nu mă pricep la motociclete – nu știu ce marcă sînt), și acesta e motivul pentru care scriu atît de rar: ca să aibă timp să se usuce după ce-i spăl.“

Cătălin Dorian Florescu răspunde, în schimb, pe bune și aduce un elogiu scrisului de mînă, „precum au scris scribii pentru faraon. Iar călugării au transcris la lumina lumînărilor opere prețioase. Cu pana or fi scris și grecii, și Dostoievski; au fost scrise și 1001 de nopți. De ce‑aș schimba instrumentul (adică mîna), atunci cînd cu ea s-au creat adevărate minuni literare? Prin mîna mea scriu toate celelalte mîini, scriu scribii, călugării, scrie Dostoievski în continuare. Sînt superstițios, deci rămîn pe «manual»“, dar în locuri publice, în cafenele: „Scriu în gălăgie pentru că mă concentrez mai bine. În tăcerea absolută de acasă parcă mă afund în albul hîrtiei. Mă trag cuvintele spre ele, spre albul amorf, în loc să le trag eu pe ele, spre mine. Sună ciudat, știu, dar în gălăgie mi-au ieșit cinci romane, deci de ce-aș schimba gălăgia pe tăcere? Cu toate că al șaselea roman l‑am scris la biblioteca unei mănăstiri, în timp ce umbrele călugărilor se aplecau peste mine și peste coala de hîrtie.“ Pe un alt fel de „gălăgie“ scrie și Angelo Mitchievici: „Scriu cel mai bine sub impresia unei melodii, o melodie care devine pentru un timp un fel de refren obsesiv. O port cu mine, abia audibilă, o aud în răstimpul zilei, revin la ea și mă las învelit în ea, scufundat în ea. Scrisul vine cu un fel de tristețe, nu una obișnuită, mai degrabă o tristețe fără obiect, o tristețe care se află în lucruri și le locuiește pînă cînd ele se dizolvă în marele nimic. Melodia îmi oferă accesul la această stare.“

Mai răspund la anchetă Teodor Baconschi, Alexandru Condrache. Ilinca Ilian, Borco Ilin, Ioana Pârvulescu, Gilda Vălcan și, indirect, Ioan T. Morar în dialogul său cu Cristian Pătrășconiu prilejuit de publicarea unui nou roman, Sărbătoarea corturilor: „Secretul, dacă există un secret, e să scrii după un program. Să te programezi. Trei pagini și jumătate de carte pe zi este suficient. Într-o sută de zile ai scris o carte de 350 de pagini. Asta ca să mă transform într-un fel de contabil literar, cu creionul pus după ureche și cu apărătoare de mîneci. Se spune că Graham Greene scria o pagină pe zi. 365 de pagini pe an. O scria dimineața, o recitea și o corecta, eventual, seara.“

Robert Șerban continuă să publice, asistat de sclipitorul Tudor, notații memorabile sub titlul „Jurnal din anii crizei“: „Duminică, 17 aprilie 2016. Azi am fost cu cinciarul la Teatrul de păpuși Merlin. Pînă să înceapă spectacolul, el s‑a uitat prin sală, a pus întrebări de­spre Motanul încălțat, a citit, cu voce tare, ce scrie pe bilet: Bilet de intrare. După două secunde, a întrebat: «Tata, există și bilet de ieșire?»“

Revista Orizont a ajuns la al 28-lea an de existență și, de foarte multă vreme, costă doar un leu (!). Mi se pare inacceptabil – iar acesta e un compliment!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.