Povestiri de dietă

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Povestiri de dietă jpeg

● Lavinia Branişte, Cinci minute pe zi, proză scurtă, Casa de pariuri literare, 2011. 

Abia cu Lavinia Branişte am realizat cît de puţine fete scriu la noi proză scurtă. Iar asta pentru că vocea pregnant feminină a naratoarei Lavinia Branişte este atît de specială, încît am receptat-o, ca cititor, nu atît cu surprindere, cît cu senzaţia satisfacerii unei nevoi de care eram prea puţin conştient. Au mai fost fete care au scris proză scurtă: Veronica A. Cara (plecată din literatură într-un mod regretabil, după două cărţi de nuvele foarte bune, Viaţa pe acoperiş şi Baba Lina, publicate la începutul anilor 2000), Ioana Baetica-Morpurgo (după povestirile din debutul cu Fişă de înregistrare a trecut la roman) sau Roxana Moroşanu (ale cărei texte răspîndite prin diverse antologii, mai ales cele din Cartea cu euri, o recomandă pentru o carte de autor) – pentru a le numi doar pe cele din generaţia tînără care mi-au atras atenţia în mod special. Dincolo de orice consideraţii privind relaţia dintre genuri (feminin vs proză scurtă), este o certitudine faptul că, alături de Oameni, volumul tot de proză scurtă al lui Mihai Mateiu, apărut tot la Casa de pariuri literare, Cinci minute pe zi este una dintre cele mai plăcute surprize în proză ale anului trecut.

Cele 26 de proze scurte şi foarte scurte ale Laviniei Branişte se pot încadra în ceea ce Radu Pavel Gheo definise în Numele mierlei (2008) ca fiind clipuri: nu povestiri în sine, ci secvenţe, momente, schiţe şi decupaje, unele chiar mici poeme în proză. Diferenţa notabilă o constituie faptul că, cu vreo două excepţii, toate au ca voce/personaj principal aceeaşi fată, pe nume Lavinia, brăileancă (are un frate, dar nu şi tată, iar mama e plecată în Spania) şi care, după terminarea facultăţii, încearcă să-şi facă o viaţă în Bucureşti, vizitîndu-şi uneori bunica sau vreo mătuşă. Din acest punct de vedere, prozele de faţă sînt, de fapt, bucăţelele disparate şi parţiale ale unui posibil roman despre intrarea în viaţă a unei tinere, după terminarea studiilor. Protagonista, nu întotdeauna numită, dar recognoscibilă, intră în tot felul de combinaţii, uneori e vorba de relaţii de scurtă durată şi de joburi temporare, alteori – doar de vizite şi excursii, altfel zis – tot felul de experienţe, scurte, mărunte şi, de cele mai multe ori, fără consecinţe vizibile. Ceea ce o face simpatică încă de la început este o anume ingenuitate, superficialitate chiar, dublată de o nesiguranţă cauzată de tot felul de timidităţi şi complexe: unele fizice (ţine diete, merge la sală, citeşte Cosmo), altele psihice (uşor ipohondră şi predispusă atacurilor de panică, sentimental romantică) sau de ordin social (relativ fără bani, mereu în căutarea unui job, face, în general, figura unei neadaptate obligate mereu să improvizeze, să se descurce). Aş putea spune chiar că Lavinia este o antieroină, dar într-o cheie comică, precum, aşa cum s-a zis deja, Bridget Jones sau Ally McBeal – situaţiile sînt ridicole, nu dramatice –, genul de personaj vulnerabil, dar isteţ şi perseverent cu care, mai ales dacă eşti fată, îmi imaginez că te poţi foarte uşor identifica şi cu care poţi empatiza pînă la capăt, cu atît mai mult cu cît situaţiile, comune şi comice, sînt inevitabile în traseul acestei generaţii. Căci da, trăind într-o societate competitivă şi uniformizantă, confruntată cu imaginarul glossy şi convenţiile office, avînd complexele, aşteptările şi proiecţiile comune vîrstei, Lavinia poate fi reprezentativă pentru o întreagă generaţie de fete.

Cum spuneam, fiecare proză decupează o întîmplare deloc spectaculoasă, dar cu potenţial de a crea tot felul de „situaţii“: un colocviu la Bran organizat de fanii serialului Lost, un workshop de fotografie în Deltă, o tabără de literatură la Săvîrşin, o conferinţă despre mediu, un examen la facultate, un interviu pentru un job, renovarea unui apartament, cîteva scene de cuplu (întîlniri, rutine, despărţiri), de la ţară, de la diverse joburi, din cabinete medicale sau de la sala de fitness, nişte vizite la mătuşi sau ieşiri din ţară pentru a-şi vedea mama etc., genul de (non)evenimente din noua şi banala realitate imediată. Diferenţa o face însă stilul Laviniei Branişte, o autoare foarte atentă la detalii, cu un stil lipsit de orice complex estetizant, curat şi alert, dexter şi fluent pînă la oralitate, dezvoltînd multe episoade secundare şi cu un bun simţ al autoironiei şi al ridicolului. Iată, spre exemplu, un fragment in extenso din povestirea „Eram acasă“, cît se poate de relevant pentru stilul ei alert şi maleabil: „Cu cîteva săptămîni în urmă mă enervasem foarte tare din cauza ei. Aveam în grădina din faţă cîteva tufe de căpşuni, vai de ele, dar era o bucurie să vezi florile alea cum se transformă în fructe şi apoi fructele cum se coc şi aşa mai departe. Vreo cîteva erau deja bune de mîncat, dar aşteptam să vină mătuşă-mea cu copiii să le culegem împreună, în fine, să fie aşa, o chestie de familie. Şi într-o zi numai văd cum această Frusinica, în faţa mea şi fără nici o jenă, în drum spre ieşire, căci fusese în vizită, se apleacă şi rupe fix căpşunile alea şi bunică-mea zîmbea amabilă lîngă ea. Îmi venea să alerg către ea şi s-o dobor la pămînt, dar norul ăla cu electricitate mă ţinea la distanţă, dă-le dracului, mă duc şi cumpăr un kil. Mă enerva şi bunică-mea cînd era aşa amabilă cu toţi milogii care veneau pe acolo, vaai, tanti, s-au copt cireşele sau uite, bre, ce lăcrămioare frumoase şi ieşeau cu ditamai buchetul de lăcrămioare, ne jumuleau lăcrămioarele şi noi rămîneam numai cu frunzele, adică eu nu rup lăcrămioare pentru mine să-mi pun eu în vază şi bunică-mea nu le putea spune la ăştia să nu rupă. Şi doar i-am zis să dea vina pe mine, se supără nepoata etc. Aşa, deci îmi zice bunică-mea că i-a spus Frusinica să mă roage, dacă se poate, să-i dau nişte poşete de la mine pentru nepoată-sa. Nu-mi venea să cred. Eu, poşete?“. Ca şi la Sorin Stoica sau la Călin Torsan, minimalismul autobiografic al Laviniei Branişte merge mînă în mînă cu umorul, cu pasiunea pentru detalii şi cu arta dialogului. Căci, oricît de superficial ar juca antieroina omonimă şi oricît de dezinhibat ar părea stilul autoarei, totul nu este decît o punere în scenă de un fin intelectualism.

Întîmplător, dar cît se poate de semnificativ, am citit integral Cinci minute pe zi, vreme de două-trei zile, în preumblările mele cu metroul. Asta spune totul despre cît de uşoară (la citit) şi cît de agreabilă este această literatură de dietă (de aici, cel mai probabil, şi titlul) a Laviniei Branişte, despre care, dacă nu m-aş teme că aş atrage cine ştie ce prejudecăţi asupra ei, aş putea spune chiar că scrie un fel de intello chick lit sau chick lit minimalist. Acum şi în literatura română. 

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

ips calinic 01 jpg
Arhiepiscopia Argeșului, despre cauzele scandalurilor sexuale: „Lipsa credinței, mândria și îndepărtarea de valori”
Scandalul sexual în care este implicat deputatul de Argeș Aurel Bălășoiu, exclus din PSD, continuă să stârnească reacții, după ce Cristi Călin, același tânăr de la care a pornit totul, a susținut ipoteza unor relații nepotrivite în rândul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Iohannis îi îngroapă pe liberali
Monstrul de la Educaţie a plecat. În urma presiunii societăţii civile, Sorin Câmpeanu, una dintre cele mai mari catastrofe care s-au perindat în ultimii 32 de ani prin fruntea Educaţiei, şi au fost suficiente, a fost forţat să îşi dea demisia ca urmare a acuzaţiilor de plagiat la adresa sa.
Babele de pe Muntele Kremenț au fost avariate de bombardamentele rusești. Foto: Julian Simmonds via Yahoo News.
Babele de pe Muntele Kremenț, victime ale bombardamentelor rusești din Izium
Timp de aproape o mie de ani, babele de pe Muntele Kremenț au vegheat orașul ucrainean Izium.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.