Povești paralele

Adrian G. ROMILA
Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
Povești paralele jpeg

● Mihai Buzea, Paralel, Editura Polirom, 2021.

Proza lui Mihai Buzea pare a completa simptomatic puzzle-ul (auto)biografic al unui avatar. Chiar dacă nu întotdeauna îi poartă numele, protagonistul romanelor sale e mai mereu un emigrant/călător/aventurier care traversează țări, regimuri, continente și etape existențiale ce sugerează piesele aceluiași destin. Că e ziaristul român ce pleacă să lucreze în Londra ca arborist (Gastarbeiter, 2017), că e fostul revoluționar devenit bișnițar, ghid și salahor prin Europa (Jimmy, 2018) sau că e potențialul scriitor care caută năuc prin Africa și Asia Centrală informații pentru o carte (Recrutorii, 2019), eroul străbate distanțe, medii și cronologii care-l obligă să presteze ambiguu pe linia subțire dintre gesticulația colorată a unui picaro și cea a unui intelectual cu pretenții. Raporturile complexe dintre spațiul natal și atît de variatele străinătăți conturează de fiecare dată experiența unei alterități de care oricum aveam nevoie, în proza românească a ultimilor ani. Din ce s-a văzut pînă acum, Mihai Buzea e unul dintre cei mai potriviți s-o consemneze literar.

Ultimul său roman concentrează evenimentele pe alternativa București-Bruxelles și păstrează, ca stil, cîteva constante: jocul omonimiei autor-protagonist, umorul gîlgîitor (nu exagerez, se rîde copios la multe dintre scene!), (auto)ironia groasă, plăcerea nebună a narațiunii și a replicilor cu miez, colocvialul discret, sincopele temporale și glosele metaliterare. Dar, dincolo de toate, Paralel păstrează fascinația mulțimilor de povești aglutinate într-un nod central, care dezvoltă sinuos, de-a lungul relativ scurtelor capitole, tipologii, imaginarii și întîmplări surprinzătoare. Pe scurt, avem de-a face cu un tînăr cuplu de români care, împreună cu fetița lor, se mută pe un timp nedeterminat în capitala Belgiei, urmînd oferta generoasă a unui job corporatist primit de soție. Precum arborele-maimuță pomenit atît de des în biografia esențială a eroului, imigranții dinspre România anilor 2000 trebuie să-și transplanteze rădăcinile într-un mediu nu totdeauna agreabil, să-și revizuiască trecutul și mai ales să-și schimbe toate vechile habitudini.

Sigur, mai întîi e vorba de dificultățile adaptării, care presupun însușirea unei alte limbi (spre deosebire de fiică și de soție, Mihai, absolvent de engleză în țara natală, e complet reticent la franceză și flamandă), încadrarea copilului într-un sistem educațional convenabil (nu e ușor de găsit, ca metec, o grădiniță aproape de apartamentul închiriat la o margine de oraș), gestionarea atentă a banilor (Mihai e scriitor cu cîteva cărți publicate acasă și cu o mobilitate socială considerabilă, dar la Bruxelles prestează doar meseria de tătic și de casnic sastisit de sarcini trasate de consoartă), confruntarea cu dorul de casă, de prieteni și de familie și, de ce nu, asumarea unui tip de singurătate în trei. Din acest punct de vedere, fiecare își caută debușeuri: mama, în muncă, tatăl – în excursii montane, în compania fetiței, a amintirilor sau a prietenilor de odinioară, fetița – în colectivul de la școală și-n relația strînsă cu părinții. Dar nota potențial gravă a romanului, dată de acest statut vulnerabil de străini azvîrliți dintr-o dată departe, e eludată de permanenta disponibilitate ludică a naratorului-personaj, de talentul său de-a scoate comicul din suprapuneri de întîmplări și de dialoguri, din portrete și dezvăluiri de efect. Pozînd în ratatul și marginalul perpetuu – copilul bătăuș din grădinița comunistă; adolescentul deloc promițător la învățătură; vamaiotul eșuat erotic; pretinsul revoluționar neomologat; studentul literat plin de visuri ciuntite; emigrantul care n-a dat încă „lovitura“; scriitorul fără cititori, fără subiecte și fără inspirație; soțul fără autoritate și independență; bărbatul naiv, nostalgic, încurcat în hățișurile limbii franceze și-n flirturile pasagere; prietenul ușor de fraierit și dispus oricînd la o beție în grup –, Mihai Buzea, cel din roman, reușește să compenseze ceața umedă a geografiei de împrumut prin exoticul neîntrerupt al poveștilor de tot felul. Biografii fascinante ale părinților, ale bunicilor și ale străbunicilor, stampe inedite din trecutul recent sau îndepărtat, mitologii ale pădurilor și mlaștinilor bruxelleze improvizate ad-hoc pentru fetița curioasă, chipuri ale rudelor, ale amicilor străini, ale foștilor colegi și ale prietenilor din România, teorii abracadabrante despre viitorul omenirii, toate se erijează în „burți“ ale unui text a cărui coerență, paradoxal, se hrănește din ele. Trecutul îl urmărește obsesiv pe erou cu tot cu intersecțiile și necunoscutele lui (Bia, Jeane, Dottore, Luis), iar prezentul încearcă să-l reconsidere în oglinda aburită a memoriei, așezîndu-l ca potențial subiect de carte. De aici calitatea de „whaler“ a naratorului avid de material epic: „Tot ce am de făcut e să dibui oameni de-ăștia care s-au recluzionat între cei patru pereți ai propriilor lor amintiri, să-i harponez și să-i scot de acolo. Win-win! Ei scapă de scheletele din dulap, eu m-aleg cu destul blubber cît să-mi umplu mațul cărții, să am ce vinde și dup-aia, după ce mi-oi isprăvi muniția din dotare...“.

Noul roman al lui Mihai Buzea e unul „al emigrației“ (în seria unor Radu Pavel Gheo sau Sebastian Sifft), da, dar el e mai ales o captivantă colecție de povești paralele, de vieți palpitante care se întîlnesc în realitate pe varii meridiane ale globului sau – totuna – în memoria unui melvillian vînător de balene.

Adrian G. Romila este scriitor și critic literar. Cea mai recentă carte: Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe, Editura Junimea, 2020.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.