Poezia românească extrem-contemporană

Alex CIOROGAR
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 908 din 2 ÔÇô 8 septembrie 2021
Un an editorial atipic ÔÇô anchet─â jpeg

├Än dezbaterile interna╚Ťionale, se vorbe╚Öte tot mai mult despre existen╚Ťa a nu mai pu╚Ťin de trei tipuri diferite de reac╚Ťii la ceea ce comunitatea literar─â cunoa╚Öte ast─âzi drept postmodernism. Prima const─â ├«n revalorificarea categoriilor estetice premoderniste. Cea de-a doua are ├«n vedere, ├«n schimb, o dep─â╚Öire cu orice pre╚Ť a strategiilor postmoderne, pe c├«nd ultima reprezint─â o solu╚Ťie oarecum ├«mp─âciuitoare. Din punctul meu de vedere, metamodernismul (una dintre variantele, vom vedea imediat, reconciliante) reprezint─â cea mai adecvat─â metafor─â critic─â pe care o putem ├«ntrebuin╚Ťa la aceast─â or─â ├«n vederea descrierii unei noi sensibilit─â╚Ťi culturale, cu toate c─â nu pu╚Ťine s├«nt propunerile alternative: hipermodernismul (Gilles Lipovetsky), digimodernismul (Alan Kirby), automodernismul (Robert Samuels), altermodernismul (Nicholas Bourriaud), cosmodernismul (Christian Moraru) ╚Öi, la modul general, post-postmodernismul (Jeffrey Nealon) ╚Öi altele.

De ce spun asta? Pe de-o parte, fiindc─â ├«ncerc─âri de revalorificare a tehnicilor premoderne au mai existat ╚Öi p├«n─â acum ╚Öi n-au avut prea mare succes. De altfel, chiar postmodernismul a ├«ncercat el ├«nsu╚Öi o asemenea recuperare. Pe de alt─â parte, toate eforturile de dep─â╚Öire a stilisticii postmoderne s-au dovedit a fi supuse unei logici (post)avangardiste unde inova╚Ťia nu mai pare a fi capabil─â s─â-╚Öi asume o atitudine non-reflexiv─â. S─â explic. Formele poetice recente mizeaz─â pe construc╚Ťia unor tipuri de semnifica╚Ťie fondate pe principiul sincerit─â╚Ťii ori al ├«nt├«iet─â╚Ťii afectelor, f─âr─â a renun╚Ťa ├«ns─â ÔÇô ╚Öi asta e crucial ÔÇô la c├«╚Ötigurile postmodernismului ludico-ironic. Nu e vorba, a╚Öadar, de o ├«ntoarcere naiv─â la pozi╚Ťiile ideologice ale moderni╚Ötilor, ci, mai degrab─â, de o inteligent─â dramatizare a oscila╚Ťiilor continue dintre modernism ╚Öi postmodernism ori, mai simplu, dintre entuziasm, pe de o parte, ╚Öi ironie, pe de alta. ÔÇ×A kind of informed naivety, a pragmatic idealism, a moderate fanaticism, oscillating between sincerity and irony, deconstruction and construction, apathy and affectÔÇŁ, scrie conving─âtor Luke Turner ├«n Manifestul Metamodernist (2011). Timotheus Velmeulen ╚Öi Robin van den Akker s├«nt ├«ns─â cei care definesc pentru prima dat─â acest curent, subliniind, ├«nc─â ╚Öi mai ferm, importan╚Ťa glis─ârilor ÔÇ×between a typically modern commitment and a markedly postmodern detachmentÔÇŁ (Notes on Metamodernism ├«n Journal of Aesthetics & Culture, vol. 2, 2010, nr. 1).

Or, metamodernismul poetic rom├ónesc nu poate fi nici el definit dec├«t prin descrierea rela╚Ťiilor pe care curentul le ├«ntre╚Ťine cu celelalte fenomene culturale de dat─â relativ recent─â. ╚śi asta nu doar fiindc─â ├«nsu╚Öi metamodernismul prezint─â o structur─â dialectal─â, a╚Öa cum am v─âzut din defini╚Ťiile de mai sus, ci, ├«ndeosebi, fiindc─â avem de-a face cu un concept care func╚Ťioneaz─â at├«t ca reper cronologic (marc├«nd, deci, o dep─â╚Öire a postmodernismului), c├«t ╚Öi ca o nou─â born─â cultural─â. Profitul major al unei asemenea deplas─âri conceptuale ar consta ├«n relocalizarea dezbaterilor actuale pe terenul mult mai fertil al examin─ârilor paradigmatice ├«n defavoarea vechii grile genera╚Ťioniste. Apoi, istoria postbelic─â a poeziei rom├óne se ├«ncheie, ├«n teorie, odat─â cu revolu╚Ťia din 1989, ├«ns─â ╚Ötim foarte bine c─â, ├«n practic─â, o parte a liricii ╚Öi a tr─âs─âturilor ei s-au prelungit ╚Öi dup─â schimbarea de regim, chiar p├«n─â ├«n ziua de azi. Afla╚Ťi, a╚Öadar, la grani╚Ťa dintre dou─â lumi, metamoderni╚Ötii au ├«ncheiat, ├«n mod definitiv, o etap─â, inaugur├«nd o alta.

Curentul metamodernist pare s─â cuprind─â azi nu mai pu╚Ťin de dou─â genera╚Ťii biologice extrem de bine conturate ├«n cercetarea sociologic─â recent─â: Genera╚Ťia Y (├«ntre aproximativ 24 ╚Öi 35+ de ani) ╚Öi Genera╚Ťia Z (├«ntre aproximativ 16 ╚Öi 23 de ani). Aceast─â ultim─â promo╚Ťie liric─â e compus─â din absolven╚Ťi/absolvente de Litere, complet alfabetiza╚Ťi/alfabetizate digital, av├«nd acces la orice tip de (re)surse (autohtone ori de aiurea) ╚Öi cunosc─âtori/cunosc─âtoare, a╚Öadar, a c├«torva limbi str─âine, pentru care experien╚Ťele liberalizatoare (sex, arte, droguri) nu mai constituie o noutate, iar direc╚Ťiile g├«ndirii poststructuraliste nu mai par ceva spectaculos. Contracultura nu mai ╚Öocheaz─â nici ea ╚Öi nu mai produce adev─ârat─â emula╚Ťie. Pentru ei, avangarda e istorie ╚Öi tendin╚Ť─â, la fel cum manierismul nu mai reprezint─â un pericol, iar st├«ngismul e prelucrat ca accesoriu, ├«ntr-un climat ├«n care audiovizualul domin─â logica compozi╚Ťional─â. Dinamica ╚Öi formele literaturii extrem-contemporane s├«nt, a╚Öadar, rezultatele acestor conflicte ╚Öi a colabor─âri ├«ntre tradi╚Ťie ╚Öi noua cultur─â digital─â.

De men╚Ťionat c─â poezia actual─â a reu╚Öit, totu╚Öi, s─â integreze mecanismele ce p─âreau s─â-i prevesteasc─â moartea. Spa╚Ťiul c─âr╚Ťii a devenit unul privilegiat tocmai datorit─â faptului c─â schimb─ârile ╚Öi provoc─ârile codurilor digitale pot fi ÔÇô ├«n limitele paginii tip─ârite ÔÇô constant negociate. ├Ämpotriva ╚Öi, totodat─â, ├«n contemplarea postumanului, gestul literar e capabil de reintegrarea lumii virtuale. Nu e deloc riscant s─â vorbim, a╚Öadar, despre trecerea pre╚Ťioas─â de la tehnici la tehnologii literare.

├Äntr-o epoc─â a individualismului ╚Öi a produc╚Ťiilor indie, comercializarea strategiilor de compozi╚Ťie nu e dec├«t natural─â. ├Äntr-o epoc─â a globaliz─ârii digitale, transformarea poe╚Ťilor ╚Öi a poetelor ├«n gamer-i, hacker-i, DJ-i, curatori, bricoleuri sau antreprenori ÔÇô sub influen╚Ťa tehnologiilor digitale ÔÇô e mai mult dec├«t inevitabil─â. Problematizarea impactului tehnologiilor informa╚Ťionale asupra ÔÇô horribile dictu ÔÇô condi╚Ťiei umane e concurat─â doar de modalit─â╚Ťile prin intermediul c─ârora mecanismele digitale au ├«nceput s─â ocupe un loc central ├«n cadrul elabor─ârii unor noi tactici retorice. Cum ne ├«nva╚Ť─â teoreticienii postumanului, limbajul a devenit o simpl─â extensie tehnologic─â, iar subiectivitatea nu mai apare azi altfel dec├«t intens hibridizat─â.

├Äntr-o literatur─â f─âr─â frontiere, poezia nu se mai raporteaz─â, cum o f─âcea p├«n─â nu demult, doar la un alt text literar, ci ┼či la un serial TV, un joc video, un album sau, iat─â, la cele mai ├«ntunecate col╚Ťuri ale Internetului. Astfel, una dintre caracteristicile principale ale metamodernismului poetic rom├ónesc ├«l reprezint─â raportul complet naturalizat pe care poezia ├«l sub├«ntinde at├«t cu modelele canonice, c├«t ╚Öi cu cele marginale ori chiar subculturale, dac─â vre╚Ťi. Pline de interes r─âm├«n, a╚Öadar, considera╚Ťiile privind natura rizomic─â a noilor produc╚Ťii poetice. Or, caracteristic este ├«n acest sens modul ├«n care, problematiz├«nd fragilitatea noilor condi╚Ťii social-tehnologice, ei reu╚Öesc s─â valorifice cu mult rafinament relativismul, dar ╚Öi rezervele de productivitate ale unor diverse formule retorice.

Nu mai pu╚Ťin inovatoare ╚Öi fecunde s-au dovedit a fi, apoi, interoga╚Ťiile adresate iluziei identitare. Spectralizarea subiectului poetic ╚Öi transferul acestuia ├«n zonele intersti╚Ťiale postumane dintre biologie ╚Öi tehnologie au prilejuit na╚Öterea unei auctorialit─â╚Ťi neuronale ├«n care individul pare s─â r─âm├«n─â, dac─â vre╚Ťi, un simplu nod ├«ntr-o re╚Ťea ecologic─â. Avem de-a face, deci, cu un mix de atitudini, discursuri ╚Öi registre sau, pe scurt, cu o poezie multimodal─â, unde transgresarea ╚Öi ├«nregistrarea efectelor dep─â╚Öirii grani╚Ťelor dintre genuri, discipline ╚Öi mijloace media reprezint─â acum o miz─â principal─â ╚Öi chiar o norm─â.

Care e, ├«ns─â, rela╚Ťia metamodernismului cu genera╚Ťia 2000? ├Än raport cu manifestele hard de la ├«nceputul noului veac (fracturismul, deprimismul ╚Öi celelalte), se poate remarca ast─âzi preponderen╚Ťa stilisticilor ÔÇ×softÔÇŁ. La fel cum putem sesiza c─â poeticile dark ce cartografiau mizeria tranzi╚Ťiei rom├óne╚Öti au f─âcut loc, din 2010 ├«ncoace, gesturilor light. Cum putem traduce aceste epitete? ├Än primul r├«nd, trebuie men╚Ťionat─â modificarea accentelor privind importan╚Ťa pe care o avusese transcrierea vie╚Ťii tr─âite, ├«n nota╚Ťiile dou─âmii╚Ötilor, care cedeaz─â acum teren ├«n fa╚Ťa vie╚Ťii construite din textele metamoderni╚Ötilor de azi. De unde ÔÇ×critica ideologic─âÔÇŁ putea trece drept una din sintagmele-cheie ale poeticilor mizerabiliste, discursul critic se vede obligat s─â recunoasc─â, f─âr─â doar ╚Öi poate, desocializarea imaginativ─â a noilor poetici literare. F─âr─â a se ├«ntoarce ├«mpotriva practicilor postmoderne (ci, mai degrab─â, dep─â╚Öindu-le prin aglutinare), tinerii poe╚Ťi debuta╚Ťi dup─â consolidarea principalelor nume ╚Öi direc╚Ťii ale genera╚Ťiei 2000 au f─âcut un pas ├«n spate, tr─âg├«ndu-╚Öi respira╚Ťia dup─â manifestele milenariste, pentru a pune o barier─â ├«ntre ei ╚Öi noile tipuri de expresivitate, fie c─â vorbim de ecranul calculatorului, fie, pur ╚Öi simplu, de o distan╚Ť─â identitar─â autoironic─â.

F─âr─â a juca p├«n─â la cap─ât cartea ironiei destructive, ace╚Ötia aleg cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â s─â refoloseasc─â o parte a marotelor ╚Öi a conven╚Ťiilor literare dinamitate nu cu mult timp ├«nainte de anarhi╚Ötii fracturi╚Öti, ob╚Ťin├«nd, ├«n consecin╚Ť─â, efecte poetice admirabile, fiind pe deplin con╚Ötien╚Ťi, totodat─â, c─â nici m─âcar cli╚Öeele nu trebuie ignorate, ci mai cur├«nd curtate. ├Än opozi╚Ťie, deci, cu toate eforturile de transparentizare puse ├«n joc de dou─âmii╚Ötii minimali╚Öti se afl─â aceste noi stilistici baroc-parnasiene. Desprinderea nu e ├«ns─â implementat─â ├«n termenii unei rupturi. Ea nu urm─âre╚Öte, a╚Öadar, o logic─â a st├«ngii. Ba chiar dimpotriv─â. Declara╚Ťia conform c─âreia poezia nou─â se ├«ntoarce, ca s─â apelez la c├«teva locuri comune, c─âtre acel tip de poezie pe care Hugo Friedrich o caracterizase drept o liric─â a intelectualit─â╚Ťii ╚Öi a austerit─â╚Ťii formelor sau, dac─â vre╚Ťi, la acea filier─â pe care Marcel Raymond o identificase ca apar╚Ťin├«nd arti╚Ötilor este infinit mai adev─ârat─â dec├«t oricare alt─â ├«ncercare de instrumentalizare a modific─ârilor actuale ├«n termeni belico╚Öi.

Dac─â postmodernismul rom├ónesc a fost receptat, nu o dat─â, drept o paradigm─â importat─â oarecum bovaric ├«n lipsa unei reale postmodernit─â╚Ťi ╚Öi dac─â reprezentan╚Ťii milenarismului poetic s-au concentrat, deci, asupra temelor realului, tinerii scriitori debuta╚Ťi dup─â 2010 s-au remarcat, ├«n schimb, prin impunerea unor formule aflate ├«n relativ─â concordan╚Ť─â cu tr─âs─âturile a╚Öa-numitei epoci a globaliz─ârii digitale. Tocmai ├«mpotriva biografismului ╚Öi a neo-expresionismului anilor 2000, tinerii le readuc aminte celor din comunitatea literar─â c─â ar fi, probabil, timpul s─â adopte o viziune ceva mai optimist─â asupra vie╚Ťii. Importan╚Ťa pe care o avusese ├«nregistrarea nemediat─â a experien╚Ťei traumatice e abandonat─â acum ├«n favoarea construc╚Ťiei unor mici universuri discursiv-utopice. Dac─â dou─âmii╚Ötii erijaser─â ÔÇ×via╚ŤaÔÇŁ la statutul de unic model al scriiturii, metamoderni╚Ötii transform─â acum ÔÇ×stilulÔÇŁ ├«ntr-un fel de a fi. A╚Öa cum dou─âmiismul a reprezentat o ultim─â revolu╚Ťie avangardist─â, putem sus╚Ťine ideea conform c─âreia contrareforma metamoderni╚Ötilor compune un veritabil tablou al ecumenismului de azi.

Postmilenariștii

Astfel, chiar dac─â fracturismul (├«n detrimentul celorlalte mi╚Öc─âri de la ├«nceputul noului mileniu) e acum folosit ca un soi de sinonim pentru ├«nceputul anilor 2000, observa╚Ťia nu semnaleaz─â, din p─âcate, nimic altceva dec├«t succesul retoric al manifestelor de azi ╚Öi de m├«ine. Eliber├«ndu-se de catehismele milenariste, poezia nu mai transcrie ast─âzi o experien╚Ť─â, ci o produce prin mixaj, fiindc─â nu despre ├«nsemnarea imediat─â a unor episoade (ne)semnificative e vorba aici, ci despre formalizarea unor noi afecte. Jargonul digital a ├«nlocuit argoul tranzi╚Ťiei post-comuniste, la fel cum experien╚Ťa subiectivit─â╚Ťii nu mai pariaz─â pe visceralitate, ci pe fenomenologizarea imaginarului informa╚Ťional. Dac─â dou─âmii╚Ötii ╚Öi-au f─âcut un ╚Ťel din fabricarea autenticit─â╚Ťii, metamoderni╚Ötii au ales s─â legitimeze construc╚Ťiile sintetice. ├Än consecin╚Ť─â, lumea social─â a dou─âmii╚Ötilor a fost abandonat─â ├«n favoarea unor spectaculoase diorame ├«n tehnicolor, biografemele fiind ├«nlocuite ╚Öi ele de un soi de textual snapchats. Bref, trecerea de la transcrierea direct─â a cotidianului la explorarea imaginativ─â a cogni╚Ťiilor, de la anarhismul neo-avangardist la tehnologismul reflexiv, de la minimalismul autenticist la exhibarea hauntologic─â a plenitudinii excesive, de la neo-expresionism visceral la empirism fabulatoriu ori de la construc╚Ťii vizionare la bovarisme exotice ÔÇô iat─â accentele ╚Öi muta╚Ťiile ce compun tr─âs─âturile liricii extrem-contemporane.

Portretul de grup al post-milenari╚Ötilor se afl─â ├«ns─â ├«ntr-o perpetu─â metamorfoz─â. Fie c─â ne referim la varietatea problematicilor abordate, fie c─â ne raport─âm la diversitatea registrelor discursive, putem spune ÔÇô pentru a sistematiza pu╚Ťin discu╚Ťia ÔÇô c─â figuralitatea actual─â presupune nu doar reluarea c├«torva dintre principiile majore ale modernismului, ci ╚Öi implementarea a cel pu╚Ťin dou─â strategii de actualizare a principalelor sale direc╚Ťii. Depersonalizarea discursului e altoit─â, destul de bizar, cu externalizarea retoric─â a sentimentalismului, ├«n acela╚Öi timp ├«n care exhibarea hipersensibilit─â╚Ťii este trecut─â prin diverse filtre ale distan╚Ť─ârii autoironice. E vorba, a╚Öadar, de utilizarea autosubversiv─â a strategiilor postmoderne (cinismul, pasti╚Öa ╚Öi autoreflexivitatea), pe de o parte, ╚Öi de ├«ncorporarea efectelor ╚Öi a temelor celor mai titrate evenimente ale momentului (precum postumanismul, globalizarea sau digitalizarea), pe de alta. ├Än func╚Ťie de cei doi poli, figurile centrale ale poeziei extrem-contemporane ar putea fi grupate ├«n cel pu╚Ťin dou─â tabere.

Se disting, mai ├«nt├«i, direc╚Ťiile noii deta╚Ö─âri (aici putem include scriitura conceptual─â ori tendin╚Ťele postumaniste, spre exemplu) ╚Öi, mai apoi, formulele noii afectivit─â╚Ťi (neo-Biedermeierul ╚Öi post-ironicul, ├«ntre altele). Oricare ╚Öi oric├«te ar fi diferen╚Ťele specifice, trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â poeticile actuale s├«nt caracterizate de o oarecare fungibilitate: al─âturi de Alex V─âsie╚Ö, C─ât─âlina Stanislav, Alex Cosmescu, Matei Hutopila, Deniz Otay ╚Öi Radu Ni╚Ťescu, Andrei D├│sa ├«ntrege╚Öte, de pild─â, o ÔÇ×estetic─â a modera╚ŤieiÔÇŁ (noua afectivitate), la fel cum Florentin Popa, ╚śtefan Baghiu, Cosmina Moro╚Öan, Timotei Drob, Ovio Olaru ╚Öi Vlad Dr─âgoi ├«nregistreaz─â tonalit─â╚Ťile unei ÔÇ×retorici a excesuluiÔÇŁ (noua deta╚Öare). Nu exist─â, de altfel, nici o linie clar─â de demarca╚Ťie ├«ntre cele dou─â a╚Öa-zise grup─âri. Conceptualismul nu face rabat de la emo╚Ťie, la fel cum nici tendin╚Ťele post-ironice nu exclud, ├«n genere, tematiz─ârile postumane. Chiar dac─â polariz─ârile exist─â, cele dou─â categorii trebuie citite, mai degrab─â, ca polii extremi ai aceluia╚Öi spectru.

Mai poate apoi fi descifrat─â, cum anticipam, o mic─â retragere ├«n tradi╚Ťie (revalorificarea formelor fixe, ├«n principal), dar ╚Öi preferin╚Ťa pentru un anumit tip de artificialitate hiper-con╚Ötient─â (obsesia naiv-pervers─â pentru suprafe╚Ťe ori simulacre ╚Öi cultivarea propriei persona). Dac─â discursul criptic traduce condi╚Ťiile globaliz─ârii digitale, caracterul eliptic al scriiturii tr─âdeaz─â, la r├«ndul s─âu, o nostalgie fractalic─â subtil sugerat─â prin intermediul bricolajelor laconice. Mai mult dec├«t orice ├«ns─â, comun scrierii lor r─âm├«ne imboldul de a tematiza pe sau ├«n marginea experien╚Ťei imponderabile a unei (post)adolescen╚Ťe prelungite. Aceasta poate lua forme angoasante ca la Andrei D├│sa ori C─ât─âlina Stanislav sau excentrice, cum se ├«nt├«mpl─â ├«n poezia lui ╚śtefan Baghiu, sau, dimpotriv─â, s─â fie de-o acalmie bizar─â, ca la Alex V─âsie╚Ö. Adolescen╚Ťa poate ├«nsemna ╚Öi masculinitate (uneori toxic─â), cum ne-a ar─âtat Matei Hutopila sau, de ce nu, mult─â nostalgie, prezent─â, ├«n mod special, ├«n textele lui Vlad Dr─âgoi. Adolescen╚Ťa poate locui de partea hedonismului New Age cum se ├«nt├«mpl─â ├«n paginile Cosminei Moro╚Öan ori ale lui Deniz Otay, ├«ns─â ea poate fi ╚Öi violent-evazionist─â ca la Ovio Olaru sau Tudor Pop ori ireal-ideal─â ca ├«n reprezent─ârile lui Florentin Popa ori Timotei Drob.

Dincolo de meritul de a fi compus un inventar al sensibilit─â╚Ťii actual-digitale, textele lor ÔÇô haotice, sofisticate, emo╚Ťionante ÔÇô se remarc─â prin aceea c─â ne ofer─â nu doar un fascinant spectacol al pre╚Ťiozit─â╚Ťii, ci ╚Öi o subtil─â tactic─â recuperatoare prin coagularea unor tradi╚Ťii dintre cele mai divergente.

Alex Ciorogar este directorul revistei Echinox și al OMG Publishing.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.