Piața de carte, între creșteri și schimbări
● Revista Forbes, nr. 209.
Întrebat de revista Forbes în primăvară cine sînt cititorii/cumpărătorii de cărți din România, Sorin Macovei, manager operațiuni la Librăriile Cărturești, a identificat două categorii de cititori: „În ultimii ani s-au evidențiat tot mai clar două tipuri de categorii de public cititor pe care se bat editurile să le cucerească. Primul este publicul intelectual progresist. Acesta este un public premium de foarte mare calitate, estimat de noi la aproximativ 200.000 persoane în toată țara. Sînt intelectuali progresiști, care citesc cel puțin o carte pe lună, merg la teatru, se duc sau își duc copii în muzee. Pentru acest public, editurile produc titluri în tiraje de 1.000 pînă la 2.000-3.000 de exemplare, care se vînd în aproximativ un an. Din păcate, acest public este foarte puțin numeros la noi în țară. Dacă ar fi doar acest public, mulți dintre noi (editori și librari) am închide. Cea de-a doua categorie este publicul mass-market, estimat la 2-3 milioane de oameni, care citesc ocazional, subiectele sînt ceva mai ușoare și scrise de persoane aflate la modă, în general, vedete sau bloggeri. Din acest public fac parte și casiera de la hipermarket, care își completează studiile, și corporatista debutantă și aspirațională Chardonnay girl, și junele de mall peacock boy, care vrea să impresioneze, și doamna care face shopping sport, și vecina pensionară care se uită foarte mult la TV și cumpără cărțile vedetei îndrăgite, funcționara de la ghișeu sau de la bancă ce lăcrimează în batistă văzînd emoțiile vedetei preferate. Pentru acest public, editurile produc bestseller-uri de peste 5.000-10.000 de exemplare, tiraje pe care le vînd în cîteva luni. Sînt titluri care explodează în vînzări, dar apoi se și opresc brusc după cîteva luni și, în general, nu se mai reeditează never ever! Pe acești autori-vedetă se bat editurile pentru a produce bestseller-uri. De la cîntăreți și sportivi pînă la MasterChef i, de la comentatori, ziariști sau politicieni pînă la bloggeri sentimentali, ei sînt vînați și doriți de marile edituri.“
„Cele mai vîndute cărți ale anului 2018“ se intitulează noul material dedicat pieței de carte de la noi, realizat de jurnalistul și prozatorul Petre Barbu la finalul acestei veri în revista Forbes. Directori editoriali, agenți literari, manageri de librării fizice și online i-au răspuns la întrebări, au identificat trend-uri, au oferit cifre de vînzări. Față de alte anchete realizate în ultimii ani de Petre Barbu, nu sînt mari schimbări, deși piața de carte pare să fi ieșit din zona critică. Dar profesioniștii cărții vorbesc în continuare despre puterea slabă de cumpărare a principalelor categorii de persoane interesate de carte (pensionari, profesori, studenți, elevi), despre lipsa librăriilor, despre sistemul educațional slab și lipsa politicilor la nivel ministerial de încurajare a lecturii. Actorii pieței de carte, ca să mă exprim așa, vorbesc de mici creșteri față de anii precedenți, menținîndu-se astfel un trend bun, chiar dacă lent. Spre exemplu, în 2018, librăriile Diverta au avut o cifră de afaceri de 12,4 milioane de euro, în creștere cu aproape un procent față de anul precedent, și au raportat un profit net de puțin peste 600.000 de euro.
Directorii lanțurilor de librării fizice și online (Cărturești, Diverta, Compania de Librării București, Librăriile Humanitas, Librarul, departamentul Carte din rețeaua Carrefour, elefant.ro sau Librarie.net) remarcă la unison creșterea vînzărilor la cărțile pentru copii și pentru adolescenți. Literatura pentru tineri este trend-ul momentului, iar acest lucru nu poate fi decît o mare bucurie: înseamnă că noua generație de părinți (30-40+) își cresc copiii cu cărți și sînt mari șanse să avem, nu departe în viitor, un public nou semnificativ de intelectuali progresiști, cum i-a numit Sorin Macovei. O altă creștere îmbucurătoare este legată de faptul că domenii precum istoria, politica și popularizarea științei sînt tot mai căutate. Spune agentul literar Simona Kessler: „Piața de carte s-a menținut pe un curs ascendent din 2012 încoace și am putea spune că abia după zece ani s-a apropiat de nivelul anului 2008. Tendințele editoriale ale lui 2017 s-au menținut și în 2018: literatura pentru copii, non-ficțiune și literatura comercială pentru femei. În 2018 mi s-a părut mai evidentă atenția editorilor îndreptată spre cărți care abordează teme fierbinți de actualitate, precum pericolul iminent al schimbării climatice, degradarea democrației în societatea occidentală, ascensiunea populismului.“ Și în rețeaua Cărturești, cărțile de non-ficțiune, în special cărțile de dezvoltare personală, psihologie, istorie și filosofie, biografii și memorii, au avut o dinamică cu pînă la 40% peste ce s-a întîmplat în 2017.
Adrian Dinu, director comercial la elefant.ro, afirmă că volumele unor autori români de literatură pentru copii au reușit chiar să depășească în vînzări titlurile unor autori străini consacrați și totodată remarcă, laolaltă cu ceilalți, succesul de vînzări, „depășind toate estimările“, al cărților lui Yuval Noah Harari, urmat de Jordan B. Peterson, doi gînditori-vedetă ai momentului. În anul trecut s-au dublat vînzările față de 2017 la cartea de limbă engleză, mai spune Adrian Dinu și, ca și alții, remarcă faptul că, în zona de ficțiune, Irina Binder a devenit, în ultimii ani, un fenomen în categoria autorilor români. De altfel, Irina Binder și Jojo Moyes domină vînzările cu cărțile lor de ficțiune sentimentaloidă, deși cifrele nu sînt spectaculoase: în rețeaua Companiei de Librării București, spre exemplu, cel mai vîndut titlu al Irinei Binder a depășit cu puțin 1.100 de exemplare.
Un fenoment aparte este biblioteca Bookster, care a cîștigat anul trecut peste 18.500 de noi abonați, care au citit în medie cu 17% mai multe cărți față de anul precedent, conform spuselor Alexandrei Stroe, co-fondator și co-CEO Bookster. Pentru al doilea an consecutiv, categoria de cărți pentru copii și adolescenți a crescut în popularitate, urmată de literatura de dezvoltare profesională și personală. Yuval Noah Harari și Jordan Peterson au stat bine și la „împrumuturi“. Asta în timp ce Cătălina Roșu, coordonator PR & Marketing la Librăriile Humanitas, semnalează faptul că majoritatea lanțurilor de librării au deschis noi unități în marile orașe: „Prin comparație cu anii grei ai crizei, cînd s-au închis zeci de librării, este semn bun, de regăsire a unui echilibru, oricum foarte fragil, care a fost multă vreme pus în pericol.“ Cătălina Roșu remarcă și înmulțirea evenimentelor din jurul cărților, mai ales a atelierelor pentru copii, cluburilor de carte, întîlnirilor cu cititori în spații neconvenționale.
Dacă au crescut vînzările cărților pentru copii și adolescenți, iar adulții au citit mai mult din domeniul istoriei și politicii, care sînt domeniile față de care interesul cititorilor români a scăzut? Ioana Mușat, Buyer Categoria Carte la Carrefour România, spune că domeniile care au înregistrat scăderi în rețeaua Carrefour sînt din zona practic, gastronomie și sănătate, precum și hobby: „Aceste scăderi vin pe fondul schimbărilor din modul de viață al românilor, pentru că tot mai mulți oameni folosesc Internetul. Astfel, numărul persoanelor care gătesc inspirîndu-se din cărțile de bucate a scăzut, pentru că oricine poate găsi rețeta dorită online.“ Marieta Seba, directorul general al Companiei de Librării București, adaugă și ghidurile de călătorie, iar Gigi Alecu, director general la Librarul, constată că spiritualitatea orientală și cartea religioasă s-au vîndut mai puțin.
Pe final, revin la Sorin Macovei cu cîteva considerații legate de prețul cărților și de puterea de cumpărare a cititorilor români: „Prețul mediu de vînzare la raft al cărții se apropie de 35 de lei în 2019. Valoarea prețului mediu se menține în continuare mică și nu reflectă nici pe departe eforturile de producție și promovare ale editorilor combinate cu eforturile logistice și de comercializare ale retailer-ilor. De fapt, este un preț parțial subvenționat de industrie de frica faptului că un preț prea mare poate inhiba succesul comercial al unui titlu. Prețul mediu normal și real al unei cărți pe piață ar trebui să depășească 8 euro pentru o carte, iar indexarea prețurilor cu cote de aproximativ 1 leu pe an (sub nivelul ratei anuale a inflației) reflectă accentul pus pe cantitate și compromisuri majore în defavoarea calității… Din păcate, nu pot să nu remarc ca factor negativ migrația forței de muncă cu pregătire superioară din România către Vest, fenomen care afectează inclusiv numărul de clienți consumatori de carte. Emigrează creierele și creativitatea, studenți, masteranzi, doctoranzi, artiști, medici și IT-iști, care ne erau cîndva clienți fideli. Pleacă din țară, iar noi resimțim acest lucru.“
