Patruzeci de ruble pe cap de parlamentar

Publicat în Dilema Veche nr. 857 din 10 - 16 septembrie 2020
Patruzeci de ruble pe cap de parlamentar jpeg

● Henri Stahl, Cu Parlamentul în URSS, Editura Vremea, București, 2018, cu ilustrații și Cuvînt înainte de Irina Stahl.

Cînd mi-am propus să citesc cartea lui Henri Stahl Cu Parlamentul în URSS, eram interesat de imaginea Rusiei și a bolșevismului în ochii autorului. Mă așteptam ca, pe lîngă descrierile scenelor de înfruntare, militară sau politică, să fie inserate și astfel de impresii. Dar curînd mi-am dat seama, citind-o, că în această carte este vorba în primul rînd de ruși și bolșevici; și că volumul e martor, de fapt, al unuia dintre primele contacte ale românilor cu bolșevismul.

Cadrul istoric e clar: e vorba de anul 1918, cel mai negru probabil al istoriei recente a României, care în același timp, curios, e și cel mai plin de perspective pozitive. Rusia țaristă se prăbușise și, odată cu ea, și frontul estic. Spre sfîrșitul lui 1917, România încerca să capituleze fără să-și piardă dinastia și chiar toate teritoriile. Căzuseră Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea se desprindea și ea. Se făcuseră planuri ca, în cazul în care cade și Iașiul, Curtea Regală și Parlamentul să se mute în Basarabia și chiar în exil, la Odessa sau Kerson (Herson, în sudul Ucrainei, în grafia actuală). Deputații și senatorii României chiar au plecat la Odessa și Kerson, iar o parte din odiseea lor e povestită aici.

Trebuie spus că, de la început, rușii nu erau bine priviți nici ca parteneri de război din intervalul 1914-1916. Cînd încă mai luptau alături de români, ei se vedeau pe sine ca „protectori”, și nu ca „aliați”, remarcă undeva Henri Stahl. Cînd se refugia în Moldova, în 1917, autorul dădea mai mereu de ruși care ocupaseră „cele mai bune case” și făceau cele mai mari achiziții de hrană și resurse. „Înfometau țara”, scrie Stahl. Imaginea de război a Rusiei nu era deci roză încă de dinainte ca țara să facă virajul spre bolșevism. Și nici nu venea la români pe un teren prielnic; românii nu uitau că, de cel puțin o sută de ani încoace, de cîte ori rușii îi mai apărau de turci, mai pierdeau la ei cîte un teritoriu.

Pe acest fond, în plin război mondial, Rusia se umple de bolșevici. Cine erau ei? Pușcăriașii eliberați din ocnele țariste, spune Stahl. Ce voiau? Să facă „percheziții”, adică să fure bunuri și bani de la dușmanii burghezi numiți burjui, explică tot el. Două ipostaze. La un moment dat, în ianuarie 1918, ca represalii, spune Stahl, la operațiunile armatei române de curățare a Basarabiei de bolșevici, „maximaliștii” din Rusia – cum le mai spune el acestora – sechestrează Parlamentul României la Odessa. Urmează negocieri și Rumcerod-ul, executivul regional bolșevic, împreună cu guvernul României convin ca oficialii români să fie lăsați să plece, contra unei sume de patruzeci de ruble pe cap de parlamentar. În altă parte, Stahl povestește că, în calitatea lui oficială de funcționar al Parlamentului român, aflat în refugiu la Odessa, trebuia să aducă și să distribuie diurnele deputaților și senatorilor răspîndiți prin oraș, cu gazdă sau la hoteluri. Povestea pitorească a împărțirii banilor în Odessa „percheziționată” zilnic de bolșevici e spusă în amănunt și cu umor în această carte, care nu e una de schițe, cum s-ar putea crede. În cel mai bun caz – dar și aici cu rezerve –, cealaltă carte a lui Stahl despre experiența sa din Marele Război, Porumbacul, ar putea fi considerată una de povestiri; Cu Parlamentul în URSS este mai degrabă un jurnal.

Strict vorbind, la vremea periplului parlamentar din 1917-1918 din sudul Ucrainei, URSS încă nu exista. E aici o mică declarație ideologică subsidiară, care ne poate atenționa că autorul poate fi tributar unor clivaje de percepție ulterioare; prima ediție a cărții a apărut în 1941, cînd România și URSS deveneau inamice în noul război mondial și, oricum, Moscova iar ciupise din teritoriul României. Dar este destul de evident rolul cărții în propunerea și propagarea unei percepții negative – cel mai probabil îndreptățite – la adresa bolșevismului cu care România ajunge să se învecineze la est. Despre acea perioadă, a Războiului Civil din Rusia, sînt destul de puține contribuții românești. Îmi amintesc acum doar de Colindînd prin Rusia Sovietică a lui Constantin Constante și de Parlamentul în pribegie (1916-1918). Amintiri, note și impresii a lui Grigore Procopie, pomenită și în cartea de față. Ce are însă în plus volumul lui Stahl e nota de umor subtil și o oarecare degajare, care îi permite să acopere mai mult decît simpla menționare a unor evenimente, e drept, inedite. Închei în această notă cu o parafrazare din carte. Remarcînd puterea obișnuinței la oameni, adaptabilitatea lor, chiar și în fața unor condiții considerate îndeobște inacceptabile, Stahl conchide că, dacă am muri de două ori, pînă și cu moartea ne-am putea obișnui.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.