Oameni pierduţi si nebuloase agresive

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Un jurnal impersonal jpeg

Acum cîţiva ani a apărut, destul de discret, prima traducere în româneşte dintr-un scriitor spaniol cult, Ramón Gómez de la Serna. Iconoclastul, furiosul şi demolatorul Ramón, cum îl numesc empatic pînă şi cei mai sobri comentatori, a debutat în româneşte cu unul dintre romanele sale nebuloase, fragmentare şi capricioase, Omul pierdut, excelent tradus de Radu Niciporuc la Editura Fabulator. Traducerea era flancată de un avizat prolog al Ioanei Zlotescu despre „romanele nebuloasei“ şi de o postfaţă bifurcată a psihanalistei Vera Şandor: o notă empatică de acompaniere şi o notă „antipatică“ de teorie psihanalitică. Cele două note mi-au amintit vechea şi neîmpăcata precauţie defensivă a criticii româneşti faţă de psihanaliză. Precauţie paradoxală din cel puţin două motive.

În primul rînd, atît Freud, cît şi Jung au fost traduşi în româneşte foarte tîrziu. Scrierile despre literatură şi artă, singura traducere fiabilă, publicată în 1980 de Vasile Dem. Zamfirescu, precum şi ediţiile Operelor lui Freud şi Jung la Editura Trei reprezintă un epilog la îndelunga vrajbă a literaturii româneşti cu psihanaliza. Ecourile lor în lumea literară au fost practic inexistente. În perioada interbelică, cei mai mulţi dintre scriitorii şi criticii care s-au exprimat în legătură cu această metodă aveau, desigur, acces dacă nu la originale, măcar la traducerile franţuzeşti. Lipsa traducerilor şi colportarea chiar binevoitoare a jargonului medicalizat au blocat însă formarea unui limbaj plastic sau măcar omenesc al criticii psihanalitice. Iată de ce atunci, cînd T. Vianu scrie într-o scrisoare: „O morală freudiană ar trebui să se aplice pentru întreg domeniul vieţii şi pentru toate instinctele bestiei!“ sau cînd Lovinescu vorbeşte despre „intenţia pur freudiană“ a romanului Mite – ambii critici par să se refere la cu totul altceva decît majoritatea contemporanilor.

Poate vă amintiţi, a existat un precedent interbelic al cazului (dilematic) Eminescu: publicarea analizei doctorului Constantin Vlad, Mihail Eminescu din punct de vedere psihanalitic. Diagnosticat, pe 230 de pagini, cu schizofrenie şi demenţă precoce, „pacientul naţiunii“ ar fi fost în plus „fixat pe mamă-sa“, motiv pentru care suferea de o vinovăţie irepresibilă de cîte ori „cădea îndrăgostit“. Scandalul a fost total, iar concluzia altui pacient al naţiunii, G. Călinescu – cam generalizatoare: „opera nu poate fi document pentru psihanaliză“. Doctorul Vlad a fost tratat de imbecil sau de analist grosier nu doar de tagma literaţilor, ci şi de propria castă. Şcoalele i-au interzis cartea, iar facţiunea expeditivă l-a trimis să încerce un plonjon veritabil în abisurile carpatine.

Totuşi, pînă în ’48, cu toată „inadecvarea psihanalizei la spiritul românesc“ (Zarifopol), lucrurile s-au mai mişcat. Criterioniştii i-au dedicat un simpozion lui Freud, deşi părintele psihanalizei era făcut responsabil de nişte crime adolescentine la Cernăuţi şi, mai ales, de propagarea semidoctismului agresiv. Romanul lui Şuluţiu, Ambigen, a fost trecut pe lista neagră după un asasinat la indigo, iar italianul Angelo Moretta scria (sub pseudonimul Dan Petraşincu) de-a dreptul „romane psihanalitice“ (Monstrul). În efervescenţa generală – aprobatoare sau devastatoare –, nimeni n-a considerat că ar trebui să-şi definească termenii, să introducă disciplina psihanalizei şi în litera ei. După obsedantul deceniu, abordările psihanalitice au putut fi numărate pe degete. În retrospectiva sa, G. Brătescu este de-a dreptul elegiac făcînd numărătoarea: Adrian Marino, N. Steinhardt, Sergiu Al-George (jungian exclusivist), Al. Paleologu, Anca Oroveanu, N. Balotă şi Ion Simuţ – cu toţii rezervaţi, selectivi şi precauţi, uneori strălucitori. În 2011, am adăuga şi excepţionala sinteză a lui Corin Braga, Psihobiografii, un demers rar (şi care merită o discuţie aparte) de recuperare a intimităţii creatoare.

În al doilea rînd, mi se pare paradoxal faptul că exact în timpurile noastre relativiste, soft, ale „democratizării talentului“, atît de puţini critici se mai hazardează în bazarul nuanţat, diversificat, structuralizat şi postmodernizat al psihocriticii. Sîntem, în fond, destul de ascultători. Mai scăpăm cîte un freudism sau cîte un jungism, mai trecem scurt prin teoria arhetipurilor, dar atît. Iar asta e destul de bizar pentru o critică ce a prizat cu fervori mistice structuralismul, semiotica, textualismul şi jură şi acum pe receptare şi istorie factuală. Poate se întîmplă şi pentru că spiritul de fineţe şi precauţia ofensivă, care ar trebui să însoţească o atare întreprindere, sînt din ce în ce mai rare şi mai puţin utile pe termen scurt. În fond, psihocritica profesată inteligent nu e decît o critică a conştiinţei de care n-ar trebui să se teamă nimeni. Scurta notă empatică a Verei Şandor la Omul pierdut de Ramón Gómez de la Serna e un asemenea document, în genul analizelor lui Didier Anzieu la povestirile lui Borges sau la romanele lui Henry James, al studiilor lui Bataille despre Kafka şi Proust, ori ale lui Corin Braga despre Dimov, Blaga sau Nichita Stănescu. N-o să le predea nimeni la şcoala primară, dar istoria literară, critica biografică şi sociologică (de care se abuzează fără aceeaşi jenă) ar trebui să le rămînă, pentru limpezire şi arheologie autorizată, profund îndatorate.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Prețuri de infarct pe litoral. Cât a plătit un turist pentru o masă la autoservire în Mamaia: „Incredibil! 70 de lei kilogramul de cartofi” VIDEO
Cei care vor să-și petreacă concediul pe litoralul românesc vor fi nevoiți să bage mai adânc mâna în buzunar. Asta a trăit și un român care a decis să ia masa la un restaurant cu autoservire.
image
De ce i-au cerut Regele Charles și Regina Camilla Prințesei Catherine să își schimbe numele. „Prea mulți C”
Prințesa de Wales, cunoscută pe plan mondial ca Kate Middleton, a fost rugată să își schimbe modul de scriere a numelui de către regele Charles și regina Camilla, dezvăluie prințul Harry în cartea sa, „Spare”.
image
Ce a răspuns ÎPS Teodosie când a fost întrebat despre donațiile din banii câștigați la pariuri, loto sau păcănele VIDEO
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, afirmă că cei care vor să doneze Bisericii sau celor nevoiaşi bani din sumele câştigate la pariuri sau la loto pot face acest lucru fără nici un fel de problemă.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.