O redută nedilematică

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Un jurnal impersonal jpeg

Cine mai are încredere în critica literară? – iată o întrebare care nu trebuie pusă nici editorilor, nici cititorilor. Şi, în ultimă instanţă, nici criticilor literari care, n-au încotro, trebuie să aibă încredere în literatură şi în critica literară dacă vor să rămînă ce sînt şi să nu se apuce de treburi mai lucrative. Încrederea în literatură (şi, implicit, în plămînul ei artificial, critica literară) nu seamănă cu încrederea într-un „sistem abstract“, cum ar zice un sociolog al modernităţii, ci ţine de încrederea în propria înţelegere, în propria raportare (cu opacităţi şi euforii) la ce ai trăit, în propria posibilitate de a reface – cu alt limbaj – sensul, adesea obscur şi pentru autor, al unei opere. Sună prezumţios, dar acestea rămîn singurele rezonuri îndreptăţite ale cuiva de a face critică literară şi nu orice altceva. De la o vreme, criticului care vrea să rămînă critic nu-i mai rămîne decît această utopică (şi adesea nejustificată) încredere în rostul rolului său, în afara oricărui troc, a oricărei tranzacţii sau presiuni (interioare-exterioare). În mod curios, aceasta e prima şi ultima redută a cuiva care nu preferă, cu timpul, schimbul în natură, mercenariatul, mimarea înţelegerii şi funcţionariatul cultural. O redută nedilematică, aş zice, dacă nu ar fi dilemele strivitoare ce ţin de înţelegerea adecvată a unei cărţi sau de intensitatea critică pe care unele opere o cer prin fiecare frază. 

Cum ar putea, de pildă, editorul să aibă încredere în critica literară? În rare cazuri, editorul are un soi de încredere (solidaritate, susţinere exterioară) în literatura pe care-o promovează. Cel mai adesea însă, el deleagă chiar şi această încredere unor consilieri, familiarizaţi cu imponderabilele literare ce cer răbdare, timp şi o atenţie constante. Chiar şi aşa, nu de încrederea critică (necondiţionată, consubstanţială, vie) e vorba, ci de o încredere aşa-zicînd proiectivă, de respectarea unor criterii care să se regăsească la o cantitate de cititori măcar de talia tirajului – aşadar, de o încredere tranzacţională. Editorul, în cele mai multe cazuri, rămîne editor tocmai pentru că acceptă tranzacţia, traducerea în monedă curentă a cărţii, presiunea gustului public. Să mai spun că o combinaţie între cele două tipuri de relaţie cu cartea este practic imposibilă? Nu poţi să fii şi critic (liber, receptiv, atent, disponibil la suişurile şi coborîşurile cărţii), şi editor (investitor în destinul pecuniar al cărţii, promotor al ei şi al multor altora). La limită, aş zice că e şi o chestiune de economie libidinală: un critic, cînd nu e posomorît din naştere, se poate îndrăgosti în fiecare săptămînă de o carte, o poate trăi, cum spunea Oskar Walzel, odată cu propria-i viaţă. Editorul, hărţuit de un întreg harem (în care nu intră doar frumoasele literaturii), se blazează mai repede, se satură, se sastiseşte.  

Cît despre cititori, au avut ei vreodată încredere în critica literară? Au folosit-o, desigur, la tot felul de nevoi, dar atît. Cititorul mediu, cel pe care-l ţintesc sondajele editoriale, nu e interesat mai deloc de critica literară curentă sau de sinteză. Dacă ar fi altfel, am asista la avalanşe de ediţii de critică literară (cel puţin la fel de fascinante, vă asigur, ca Lecţiile... lui Nabokov), de la Ibrăileanu şi Pompiliu Constantinescu la Zarifopol şi Eugen Ionescu, de la Sebastian şi Steinhardt la Lovinescu şi Lucian Raicu, de la Livius Ciocârlie şi Eugen Negrici la Mircea Martin, Dan C. Mihăilescu sau Nicolae Manolescu. Nu e cazul; cînd va fi, editorii o vor şti primii. În ce priveşte cronica de întîmpinare, cititorii normali sînt mai degrabă excedaţi. Mai bine, mult mai bine primesc recomandările de 500 de semne (cu spaţii), blitz-urile din reviste glossy. O fi firesc să fie aşa?

Şi totuşi, cine trebuie cu adevărat întrebat de încrederea în critică literară? Cred că mai ales scriitorii adevăraţi (nu diletanţii, reţetofonii şi modangiii) ştiu cel mai bine cum stă treaba cu nevoia vitală de încredere în critica literară, chiar şi atunci cînd criticii par să se fi evaporat cu totul. Lucian Raicu cita adesea o vorbă a lui Cehov care spunea, aproape de sfîrşitul vieţii, că n-a citit niciodată un rînd critic substanţial despre cărţile lui, poate în afară de remarca lui Scabicevski, care-i prezisese că va muri beat, sub un gard. Curios e că, aceluiaşi Cehov, situaţia nu-i distrusese încrederea în critică, după cum nici Virginiei Woolf repetatele cronici negativ-ingrate nu-i clintiseră încrederea în posibilitatea înţelegerii (atît de rară, încît pare lipsit de delicateţe să fie cerută). 

În rest, relaţia privilegiată a criticii posibile e aceea cu cartea. Nu cu editorul, nu cu cititorul, nici măcar cu autorul care e prea ensimismado în propria formulă ca să înţeleagă rezerva critică faţă de ea. Ce îl face pe un critic critic este tocmai această relaţie cu cartea pe care s-ar putea să n-o înţeleagă pînă la capăt şi pe care, în plus, va încerca să o explice şi altora. Să recunoaştem, e o relaţie corp la corp, în care nu mai e loc nici de umbra vreunei dileme.

Foto: Mircea Struţeanu

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.