O recuperare necesar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
O recuperare necesar─â jpeg

ÔŚĆ Sorana Gurian, Povestea unei lupte, traducere de Sorin Ghergu┼ú, Institutul Cultural Rom├ón, 2017. 

Scriitoarea cu cea mai aventuroas─â ┼či totodat─â cea mai automistificat─â biografie din ├«ntreaga noastr─â literatur─â, Sorana Gurian (1913?-1956) este, ast─âzi, cunoscut─â doar de o m├«n─â de litera┼úi.

Sara Gurfinckel, pe numele ei adev─ârat, n─âscut─â ├«n jude┼úul basarabean Tighina ├«ntr-o familie ├«nst─ârit─â de evrei, a urmat studii (neterminate) de filozofie ┼či filologie la Cern─âu┼úi ┼či la Ia┼či ┼či s-a bucurat de admira┼úia unor Camil Petrescu, datorit─â c─âruia a publicat la Revista Funda┼úiilor Regale, ┼či mai ales a lui Eugen Lovinescu (ÔÇ×unul din cele mai remarcabile talente literare ce am avut ocazia s─â cunosc ├«n ultimii aniÔÇť), ├«n cenaclul c─âruia a citit. A debutat ├«ns─â t├«rziu ┼či ├«ntr-un moment nefavorabil: ├«n 1945, cu romanul Zilele nu se ├«ntorc niciodat─â (reeditat dup─â Revolu┼úie, dar de neg─âsit), urmat imediat de un volum de povestiri, ├Änt├«mpl─âri dintre amurg ┼či noapte (1946, niciodat─â reeditat). B─ânuit─â c─â ar fi avut leg─âturi cu Gestapo-ul, dar ┼či cu serviciile secrete franceze ┼či britanice, ÔÇ×demascat─âÔÇť ├«n presa comunist─â c─â ar fi dus ├«n perioada r─âzboiului o politic─â duplicitar─â, etichetat─â drept autoare de literatur─â erotic─â de consum (ÔÇ×scrie pentru un public needucat artistice┼čteÔÇť, scria ├«n epoc─â Ovid S. Crohm─âlniceanu), o vreme a tr─âit ├«n semiclandestinitate, pentru ca ├«n 1948 s─â plece din ┼úar─â, stabilindu-se la Paris, unde a continuat s─â scrie ├«n francez─â, public├«nd ├«nc─â trei c─âr┼úi. ÔÇ×O figur─â extravagant─â ┼či controversat─â este Sorana Gurian, ├«n jurul c─âreia s-a urzit, dup─â 1948, un complot al t─âceriiÔÇť, scrie Bianca Bur╚Ťa-Cernat ├«n volumul Fotografie de grup cu scriitoare. Proza feminin─â interbelic─â (Cartea Rom├óneasc─â, 2011) ├«ntr-un amplu ┼či mai documentat capitol dedicat scriitoarei, de unde am preluat toat─â informa┼úia bio-bibliografic─â expus─â aici.

Din aceea┼či familie literar─â cu autentici┼čtii ┼či introspectivii Anton Holban ┼či M. Blecher, aparent f─âr─â a se situa valoric sub ace┼čtia, inteligenta ┼či culta Sorana Gurian a ├«mp─âr┼úit cu ei destinul vitreg al bolii ┼či mor┼úii premature. Orfan─â de mic─â de mam─â, iar ├«n adolescen┼ú─â ┼či de tat─â, ┼čchioap─â (purta o gheat─â ortopedic─â), scund─â ┼či neatr─âg─âtoare fizic (avea un defect la un ochi), a suferit de tuberculoz─â osoas─â trat├«ndu-se, pe urmele lui Blecher, ├«n sanatoriul de la Berck, pentru ca la Paris s─â ├«nfrunte un cancer extins, suport├«nd succesiv o mastectomie dubl─â ┼či o histerectomie ce i-au adus moartea la 43 de ani. Constr├«ns─â financiar ┼či de ├«mprejur─ârile politice, a dus o via┼ú─â deopotriv─â extravagant─â (se ├«mbr─âca strident, a avut mai multe animale de companie, pisici, c├«ini lup, ogari, apoi, nemaiav├«nd voie s─â lucreze ├«n pres─â, a deschis un bar boem pe plaj─â la Mangalia) ┼či misterioas─â p├«n─â la clandestinitate (r─âm├«ne ca cineva s─â documenteze serios presupusele ei colabor─âri cu serviciile secrete). Comportamentul ei provocator ┼či predispozi┼úia de a-┼či mistifica biografia la grani┼úa dintre mitomanie ┼či minciun─â (┼či-a inventat studii, un mariaj, a tr─âit sub identit─â┼úi false, a f─âcut declara┼úii contradictorii) s├«nt puse, ├«n mod plauzibil, de Bianca Bur╚Ťa-Cernat pe seama unor complexe ale infirmit─â┼úii ┼či femeii singure.

├Än cei c├«┼úiva ani tr─âi┼úi la Paris, unde i-a cunoscut pe Malraux, Mauriac ┼či Gabriel Marcel, a reu┼čit s─â publice jurnalul Les Mailles du filet (1950, tradus ├«n anul 2000 ┼či ├«n rom├ón─â), romanul Les Amours impitoyables (1953, remarcat de Albert Camus) ┼či acest R├ęcit dÔÇÖun combat (1956), jurnal de boal─â publicat cu c├«teva luni ├«naintea mor┼úii. Pe repede-├«nainte spus, Povestea unei lupte (tradus─â foarte bine de Sorin Ghergu┼ú) nu este at├«t ÔÇ×jurnal de frontÔÇť sau roman, c├«t m─ârturia unei femei exilate ┼či grav bolnave, tr─âindu-┼či ultima parte a vie┼úii ├«ntre interven┼úii chirurgicale, care ├«i mutileaz─â corpul, ┼či prieteni, care o ├«nconjoar─â cu dragoste. Nota┼úiile evolu┼úiei bolii ┼či introspec┼úiile cvasi-filozofice pe marginea condi┼úiei umane dau m─âsura, ├«ntr-un mod dramatic, a feminit─â┼úii ┼či maternit─â┼úii compromise ┼či a tenta┼úiei sinuciderii (vezi ┼či fragmentul de mai jos).

Analitic─â ┼či autentic─â ├«n chip tragic, scris─â febril ┼či sub semnul urgen┼úei pe patul de spital, cu un corp ce-┼či pierde treptat forma ┼či atribu┼úiile, cu lirism, dar ┼či cu umor (cu destule ecouri din Blecher: ÔÇ×s─â fi existat, oare, cu adev─ârat altceva ├«n spatele realit─â┼úii imediate?ÔÇť), ├«mbr─â┼úi┼č├«nd ├«n contrast maladivul ┼či vitalitatea, disperarea ┼či revela┼úia, c─âut├«nd s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â confere un sens suferin┼úei, ultima carte a Soranei Gurian surprinde deopotriv─â manifest─ârile bolii, transform─ârile corpului ┼či dinamica mediului de spital (cu tipologia bolnavilor ┼či a medicilor), inclusiv fenomenul medicinei alternative, situat la mijloc ├«ntre experiment ┼či impostur─â. Pe m─âsur─â ce cartea avanseaz─â bra┼ú la bra┼ú cu boala (ÔÇ×moartea ├«┼či des─âv├«r┼če┼čte opera cu mici salve de celule, de celule micu┼úe, puncte, pict├«nd poantilist cu tu┼čele unui penel invizibilÔÇť) structura ei e tot mai pu┼úin narativ─â ┼či tot mai fragmentar─â, descriptiv-analitic─â. Intensitatea acumulat─â conduce la o form─â de convertire, cartea termin├«ndu-se ├«ntr-o cheie optimist─â ┼či cu un omagiu adus prieteniei.

Institutul Cultural Rom├ón are acum datoria s─â reediteze ┼či s─â traduc─â ┼či celelalte c─âr┼úi ale Soranei Gurian, o scriitoare care trebuie neap─ârat recuperat─â. 

***

Sorana GURIAN
Povestea unei lupte (fragment) 

Privind frunzele lucioase ale unui paltin, dup─â o r─âp─âial─â de var─â, Ana Karenina a ┼čtiut c─â so┼úul ┼či fiul ei vor fi nemilo┼či cu ea. ├Äntins─â pe spate, ├«ntr-una dintre acele nop┼úi interminabile de spital, privind tenebrele str─âpunse din loc ├«n loc de l─âmpi violet, am ┼čtiut c─â totul s-a sf├«r┼čit. Spoliat─â, deposedat─â de tot ce alc─âtuise gra┼úia, interesul, bucuria, vie┼úii mele, nu mai exista nimic care s─â-mi justifice dorin┼úa de-a tr─âi, nimic ├«n afar─â, poate, de ├«ncrederea mi┼čc─âtoare pe care animalele i o arat─â omului. Dar n-aveam nici m─âcar o pisic─â. Mutilat─â, cu corpul ÔÇô sau ce-mi mai r─âm├«nea din el ÔÇô devastat de suferin┼ú─â, ├«ntreb├«ndu-m─â dac─â n-o s─â r─âm├«n paralizat─â pentru totdeauna, lipsit─â ┼či de cea mai mic─â ra┼úiune de a tr─âi, ┼či f─âr─â scuza fricii de moarte! Con┼čtient─â ┼či de n─âp─âstuirea mea extrem─â, ┼či de absurditatea atroce a existen┼úei, refuzam moartea, dorindu-mi-o ├«n acela┼či timp cu ardoare. Aspr─â bucurie, amar orgoliu s─â-┼úi asumi, ├«n r─âsp─âr cu bunul-sim┼ú, servitutea insuportabil─â a condi┼úiei umane: tr─âitul. M─â ├«nc─âp─â┼ú├«nam s─â tr─âiesc. Redus─â la o schi┼ú─â a ei, e via┼úa altceva dec├«t somn, mese, c─âldur─â ├«ndeajuns, odihn─â? Nu dormeam, nu puteam m├«nca, mistuit─â de febr─â, visam z─âpezi nesf├«r┼čite, banchize. Supus─â la cazne, c─âutam ├«n zadar odihna. ┼×i tr─âiam. Eram acolo, lucid─â, avid─â, fericit─â de cea mai m─ârunt─â chemare din afar─â, de cea mai mic─â raz─â de soare. Cu un trandafir ap─âsat pe buze, savuram vara. O gur─â de aer proasp─ât─â ┼či eram la izvoare, o rafal─â de aer str─âb─ât├«nd terenul viral, gol ┼či sordid, ├«mi aducea v├«ntul din larg, plajele, marea.

Cuprins─â-n frumuse┼úea lumii, ce mai contau cu┼čca mea de sticl─â, zidurile ├«nalte de c─âr─âmid─â, mirosul de spital, ├«nchisoarea de foc a febrei ┼či a durerilor! Legat─â cu o mul┼úime de leg─âturi fine de ceea ce se cheam─â nevoie de a tr─âi, m─â r─âzboiam cu mine ├«ns─âmi. Moartea, ce eliberare! Voiam ┼či nu voiam s─â fiu eliberat─â. F─âr─â s─â-ncerc s─â estompez, s─â reduc ├«ntinderea dezastrului, ├«mi priveam f─âr─â complezen┼ú─â via┼úa. ┼×tiam c─â n-am nimic de regretat, nimic de salvat, nimic de ap─ârat. Nu erau dec├«t ruine, morminte profanate, buruieni. Un ora┼č ras deÔÇŽ ┼čtiu eu ce? O invazie de termite, o hoard─â mongol─â, un nor de l─âcuste. Nimic care s─â fi r─âmas ├«ntreg, nimic care s─â poat─â fi reconstruit. Nici un ad─âpost. Nici m─âcar pustiul, cu suprafa┼úa lui neted─â, cu orizonturile lui. Doar o zon─â acoperit─â de moloz, de b─âl┼úi, de zoaie. TrecutulÔÇŽ ┼×i unde erau acum ┼ú─ârmurile Babilonului cu s─âlciile lor, cu apa ca oglinda? Cum s─â c├«nt amintindu-mi de Sion?ÔÇŽ S─â tr─âie┼čti ÔÇô asta ├«nseamn─â s─â tr─âie┼čti? Ca o ciuperc─â-n umezeala unei pivni┼úe, pe un strat purulent de disperare?

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.