Noul obsedant deceniu

Publicat în Dilema Veche nr. 796 din 23-29 mai 2019
Noul obsedant deceniu jpeg

ÔŚĆ Bogdan Suceav─â, Avalon. Secretele emigran╚Ťilor ferici╚Ťi, Ia╚Öi, Polirom, 2018. 

Bogdan Suceav─â este scriitorul rom├ón atras cel mai consecvent de temele societ─â╚Ťii ├«n postcomunism, atomizat─â, fragmentat─â ╚Öi ├«n continu─â lupt─â cu sine ├«ns─â╚Öi, incapabil─â s─â ating─â o ├«mp─âcare pe m─âcar unul dintre multele ei c├«mpuri de b─ât─âlie interioar─â. Citindu-i cartea ap─ârut─â anul trecut, Avalon. Secretele emigran╚Ťilor ferici╚Ťi, am aflat de ce.

Avalon este romanul plec─ârii din Rom├ónia ╚Öi al angaj─ârii pe o cale a muncii ╚Öi luptei pentru adev─ârul propriei voca╚Ťii. Dintr-o ╚Ťar─â devenit─â nociv─â, dintr-o universitate care ├«i ofer─â c├«teva dezam─âgiri severe ╚Öi dintr-un ora╚Ö, Bucure╚Ötiul, care rateaz─â una c├«te una promisiunile sale splendide de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, eroul pleac─â ├«n Statele Unite, se ├«nscrie ├«ntr un program doctoral de elit─â ├«n matematic─â ╚Öi, la cap─âtul unui parcurs plin de ├«ncerc─âri care ├«i dau sens, ├«╚Öi atinge scopul. Lucrurile s├«nt cu at├«t mai interesante cu c├«t ╚Ötim c─â romanul e unul non-fic╚Ťional, c─â Bogdan Suceav─â din roman e Bogdan Suceav─â ├«nsu╚Öi, geometru californian ╚Öi important romancier rom├ón, afirmat mai cu seam─â ├«n anii 2000, c─â Avalon ├«nregistreaz─â parcursul s─âu la Universitatea din East Lansing, Michigan, desf─â╚Öurat ├«ntre 1996 ╚Öi 2002 sub coordonarea profesorului Bang-Yen Chen ╚Öi c─â majoritatea evenimentelor relatate s├«nt, de fapt, amintiri. Sau, cum spune autorul ├«nsu╚Öi: ÔÇ×Toate acestea s├«nt mai mult dec├«t fic╚Ťiune. Au fost un visÔÇť.

ÔÇ×VisulÔÇť prive╚Öte aventura intelectual─â ╚Öi efortul de autodep─â╚Öire personal presupus de un program de cercetare de top, realizat ├«n condi╚Ťiile academice optime de c─âtre un om destinat s─â fac─â asta. Desigur, emigrantul academic trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â ╚Öi el un num─âr mare de piedici, ├«n primul r├«nd adaptarea ├«ntr-o lume nou─â, ca ╚Öi blocajele, ne├«n╚Ťelegerea ╚Öi ostilitatea datorate fie unor func╚Ťionari obtuzi, fie pur ╚Öi simplu fenomenelor naturii: la un moment dat, doctorandul trebuie s─â distrug─â un cuib de viespi care s a stabilit sub capota ma╚Öinii sale, l─âsat─â o vreme nefolosit─â. E o metafor─â pentru brutalitatea amorf─â a sor╚Ťii, pe care emigrantul trebuie s-o ├«nfrunte cu o perseveren╚Ť─â demn─â de cuceritorii Vestului. Alt─â dat─â trebuie s─â ├«nfrunte suspiciunea jignitoare a vame╚Öilor canadieni, incapabili s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â un matematician de v├«rf nu ├«╚Öi dore╚Öte reziden╚Ť─â ├«n ╚Ťara lor doar pentru a colecta ajutor social. Are chiar un accident cardiac pe fondul stresului preg─âtirii lucr─ârilor de specialitate. ╚śi mai ales trebuie s─â acomodeze, ├«ntr-un traiect academic singular, incompatibilit─â╚Ťile programelor universit─â╚Ťii bucure╚Ötene ╚Öi ale tradi╚Ťiei ei seculare cu programa american─â ╚Öi cu stilurile de lucru ale unor profesori geniali sau doar orgolio╚Öi.

La aceste provoc─âri, care pot avea consecin╚Ťe demotivante, eroul r─âspunde prin ad├«ncirea ├«n propria munc─â, dar mai ales prin convertirea acesteia ├«ntr-o quest─â. Doctoratul este ├«n╚Ťeles ca o prob─â ini╚Ťiatic─â (el vorbe╚Öte, de altfel, de ÔÇ×t─âcerea de catedral─âÔÇť a topologiei), la cap─âtul c─âreia eroul se va reg─âsi pe sine. El nu vizeaz─â un titlu sau un loc de munc─â, ci confirmarea unei voca╚Ťii, certitudinea c─â ├«╚Öi urmeaz─â destinul. Confruntat cu sumedenia de ├«ngr─âdiri ale experien╚Ťei de emigrant, adunate ├«n jurul s─âu ├«ntr-un cerc tot mai ├«ngust, eroul evadeaz─â ├«n sus ╚Öi ├«╚Öi transform─â limitarea ├«ntr-o alegere. Cercetarea sa va fi urm─ârirea halucinat─â a unui ideal, idealul geometriei, despre ÔÇ×adev─ârulÔÇť c─âruia Suceav─â scrie pagini inspirate. ├Än acest parcurs, examenele dure, temele epuizante, lupta pentru identificarea unui subiect valid de studiu doctoral ╚Öi efortul de a ob╚Ťine rezultate publicabile s├«nt ├«n╚Ťelese ca ni╚Öte fericite trepte, ├«n timp ce cotiturile gre╚Öite sau profesorii obtuzi joac─â rolul probelor ce trebuie ├«nvinse. ├Äntr-o excelent─â recenzie din Observator cultural, Ioana Macrea-Toma observa c─â romanul urmeaz─â structura unui basm; ├«ntr-adev─âr, relatarea acestei experien╚Ťe evoc─â mereu umbra arhetipurilor ╚Öi folose╚Öte situa╚Ťiile-tip ale basmului, inclusiv finalul fericit atins in extremis. Forma epic─â acord─â o profunzime aparte nara╚Ťiunii lui Bogdan Suceav─â, care d─â nume de personaje reale ╚Öi reconstituie evenimente verificabile, dar ├«n acela╚Öi timp le distribuie ├«n serii elocvente ╚Öi le d─âruie╚Öte o semnifica╚Ťie de aventur─â ini╚Ťiatic─â, f─âr─â a ceda ispitei facile a automitologiz─ârii. Reu╚Öita este cu at├«t mai important─â cu c├«t Bogdan Suceav─â nu este un creator de stil ╚Öi mizeaz─â, ├«ntr-o nara╚Ťiune alb─â, s─ârac─â, pe complexitatea construc╚Ťiei ╚Öi a deliber─ârii ideologice. Tocmai pentru c─â ordinea Pove╚Ötii este at├«t de bine construit─â, s├«nt un neajuns excrescen╚Ťele de tip index, precum ÔÇ×c─âr╚Ťile care au devenit parte a b─ât─âliei interioareÔÇť sau ÔÇ×top cinci conversa╚Ťii cu membrii comisiei de tez─âÔÇť, care ar fi servit mai bine romanul dac─â ar fi fost integrate epic.

Dac─â romanul con╚Ťine o quest─â de tip F─ât-Frumos, ╚Ťara din care pleac─â eroul seam─ân─â cu ├«mp─âr─â╚Ťia din Tinere╚Ťe f─âr─â b─âtr├«ne╚Ťe, ├«n care revii doar ca s─â mori. ├Änt├«lnirile peste Ocean cu rom├ónii evoc─â mereu un neajuns dureros: ÔÇ×e ceva ├«n neregul─â cu felul cum venim de la Bucure╚ÖtiÔÇť. Societatea dezintegrat─â postrevolu╚Ťionar─â ├«i ajunge ╚Öi aici, ├«n orice caz, patologia social─â de acas─â ├«╚Öi las─â urmele ├«n ÔÇ×prieteniiÔÇť indiferen╚Ťi, care l abandoneaz─â bolnav, ├«n mediocrul veninos sau ├«n colegul bizar, care clacheaz─â psihic. Trauma ├«mpachetat─â ├«n bagaje, de care eroul scap─â doar urm─ârindu-╚Öi cu ├«nc─âp─â╚Ť├«nare voca╚Ťia, este mo╚Ötenirea Rom├óniei de acas─â ╚Öi a acestui nou obsedant deceniu, anii ÔÇÖ90, cu promisiunile lor ├«n╚Öelate ╚Öi splendoarea lor cinic─â: ÔÇ×era pe atunci ├«n Bucure╚Öti o frumuse╚Ťe care r─âne╚Öte, era o speran╚Ť─â care intensifica aerul, era viitor ne├«nc─ârcat de trecutÔÇť. Insula Avalon din ciclul Mesei Rotunde, la care face aluzie titlul c─âr╚Ťii, este un liman de odihn─â ╚Öi refacere ├«n a╚Öteptarea ├«ntoarcerii acas─â. Dar nu geometrul fericit, care-╚Öi ├«mpline╚Öte destinul ╚Öi ├«╚Öi salveaz─â sufletul intelectual, este bolnav. Boala este acas─â ╚Öi nu d─â semne de vindecare.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.