Noi și tinerii autori germani

Ioana GRUENWALD
Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Noi și tinerii autori germani jpeg

Cînd, pe la sfîrşitul anilor ’90, auzeam în stînga şi-n dreapta că „numele germane nu se vînd“, îmi ziceam că piaţa e prea tînără şi ignorantă, că nemţii nu se promovează îndeajuns, că lumea nu iese din ţară, că nu avem traducători, şi tot aşa. Sîntem în 2011, toată suflarea, cu mic cu mare, merge în fiecare an la Tîrgul de la Frankfurt, scriitorii germani nu ratează o invitaţie la Bucureşti, Sibiu, Cluj sau Timişoara, au prieteni scriitori în România, lecturile publice, festivalurile de literatură la care participă şi autorii români au devenit un obicei îmbucurător. Ce să mai spunem de entuziasmul scriitorilor români faţă de Berlin, de Germania în general, unde, spre deosebire de alte locuri, mai familiare, se poate găsi destul de uşor o salvatoare „bursă de scris“. S-ar părea aşadar că există comunicare. Se socializează, se leagă prietenii, tinerii autori de la noi se simt deja în largul lor în spaţiul german. 

În tot acest context însă, tinerii autori germani rămîn în continuare nişte nume complicate şi nevandabile, atunci cînd vine vorba de traducerea lor în română. Nu însă şi „seniorii“ literaturii contemporane de talia unor Siegfried Lenz, Heinrich Böll, Martin Walser care sînt în continuare publicaţi, probabil cu gîndul la succesele repurtate în anii de dinainte de ‘89. 

Statistica pieţei de carte germane ne arată că în 2008 editorii români au cumpărat 146 de licenţe. A fost un an de boom, ultimul de altfel, dat fiind că în 2009 s-a revenit la un modest număr de 68 de titluri traduse din limba germană. (Nu sînt incluşi aici autorii ieşiţi de sub incidenţa legii dreptului de autor.) Şi fiindcă statistica ne arată şi domeniile din care se cumpără aceste licenţe, constatăm că pe locul întîi se plasează detaşat – cu 17 licenţe cumpărate în 2009 – cartea practică şi de self-help. Da, nemţii au fost întotdeauna nişte oameni practici, iar noi i-am admirat şi am vrut să învăţăm de la ei. 

Revenind la literatura de azi, am putea risca o explicaţie de genul „spiritul latin care nu vibrează la cel teutonic“, dar aceeaşi statistică ne nedumereşte din nou arătîndu-ne că pe primele locuri la traducerile din literatura tînără germană se plasează Italia şi Spania. Teme precum istoria recentă, căderea Zidului, alienarea intelectualului sau a tînărului din ziua de azi, istorii de familii din ultimul război mondial, dramele colaboraţionismului sau ale extremismului, fantasy-uri, policier-uri, thrillere – de ce ar fi toate acestea mai apropiate de cititorul italian sau spaniol? E destul să ne gîndim cum a trecut neobservat la noi romanul lui Thomas Brussig La capătul Aleii Soarelui şi cît de bine a fost primit filmul după scenariul aceluiaşi autor, ca să nu mai înţelegem mare lucru. 

Poate avem o problemă cu traducătorii din germană? Avem în principiu, nu sînt mulţi şi atunci cînd traduc beletristică s-ar putea chiar să fie scumpi. Nici acest argument nu rezistă prea mult deoarece tocmai beletristica de calitate are şansele cele mai mari de a primi subvenţii pentru traducere din partea statului german sau a altor fundaţii specializate în „promovarea literaturii“. Dacă vrem să fim pozitivi, putem spune că traducem din germană la fel de mult ca americanii (ei au avut 143 de licenţe cumpărate, noi – 146, în anul de boom 2008), dar dacă sîntem realişti, trebuie să recunoaştem că americanii aproape nu există, cînd e vorba de o astfel de statistică, traducerile la ei fiind nişte inexplicabile momente de rătăcire, raportat la populaţie şi teritoriu. Şi atunci să nu sfîrşeşti spunînd că „numele germane nu se vînd“? 

Last but not least: Există însă şi „momente majore de risc“ asumate de cîteva edituri – aşadar, închei optimist cu numele unor autori germani tineri care există printre noi în variantă română: Thomas Brussig, Daniel Kehlmann, Sasa Stanisic, Anka Parei, Julia Frank, Juli Zeh, Kathrin Schmitt.  

Ioana Gruenwald este directoarea Centrului de Carte Germană, birou al Tîrgului de Carte de la Frankfurt.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.