Nina dansează

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
Nina dansează jpeg

Nina Cassian, Dans, CD-carte, poeme rostite la Radio în perioada 1959-2003, desene de Tudor Jebeleanu, Editura Casa Radio, 2016. 

„Carmen Firan: Era prin 1993 cînd, într-o seară, mi-ai spus că, atunci cînd vei împlini 70 de ani, te vei sinucide. «De ce?», te-am întrebat sincer afectată. «Pentru că România nu mai vrea să ştie de mine, mi ai răspuns. Nici o editură nu mi-a cerut să mi publice vreun volum de poezii după căderea dictaturii.» Pe atunci mă ocupam de Editura Fundaţiei Culturale Române şi am susţinut publicarea cărţii tale Desfacerea lumii, prima apărută după ce te-ai stabilit la New York. «Altfel, Nina se va sinucide!», mi-am argumentat propunerea de publicare a cărţii. Cîţiva scriitori mai în vîrstă, care te cunoşteau, au zîmbit: «Nina spune mereu că se sinucide, dar nu te speria, n-o s-o facă.»

Nina Cassian: Da, mereu alţii ştiu mai bine decît noi ce-o să facem şi ce nu. Eu am adus cu mine la New York cîteva flacoane cu barbiturice. Pentru orice eventualitate.

Carmen Firan: Unul dintre ele se află la mine, cu semnătura ta.

Nina Cassian: Ţi l-am oferit pentru că am încredere în tine, nu de altceva.

Carmen Firan: Eu îl văd ca pe o bucată de istorie literară.

Nina Cassian: Da, mă rog, cred că pastilele sînt deja expirate. Ca şi mine.“

O săptămînă după acest dialog reprodus din volumul Dialogul vîntului cu marea. Nina Cassian în conversaţie cu Carmen Firan (Editura Cărţile Tango, 2014), Nina Cassian avea să ne părăsească definitiv, la vîrsta de 90 ani. A supravieţuit două decenii pragului stabilit de ea însăşi pentru sinucidere, deşi Desfacerea lumii (1997) n-a fost prima carte de poezie apărută în ţară după stabilirea sa la New York (antologia Cearta cu haosul apăruse în 1993), însă a fost ultima. I s-a mai publicat doar jurnalul în trei volume intitulat Memoria ca zestre (2003-2005).

Plecată din România comunistă în 1985, Nina Cassian (27 noiembrie 1924, Galaţi – 14 aprilie 2014, New York), pe numele său adevărat Renée-Annie Cassian, avea să devină singura poetă de origine română care a izbutit să-şi facă o carieră literară în exil: poemele sale au apărut în reviste americane precum The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review și American Poetry Review; Editura Norton a publicat-o în cadrul seriei „Selected Works“, o performanță rară pentru poeţi est-europeni; în 1994, New York Library i-a acordat premiul „Leul literar“, iar la împlinirea vîrstei de 80 de ani, Poetry Society of America a sărbătorit-o cu fast. Dar dacă în exilul american Nina Cassian a publicat nu mai puţin de şapte cărţi de poezie, majoritatea scrise direct în limba engleză, în ţara maternă era ignorată de critică şi uitată de public.

Astăzi, fie se vorbeşte despre poezia conformistă şi convingerile sale comuniste din anii ’50, fie se discută despre viaţa sa privată. Pentru fiecare dintre aceste două tendinţe însă, poeta are partea ei de aşa-zisă vină. Deşi şi-a manifestat deseori regretul pentru rătăcirea literară din perioada anilor 1948-1957 („am scris atîtea poezii convenţionale, lipsite de valoare“, „mi-au distrus crezul artistic“), poeta nu s-a dezis niciodată de convingerile sale comuniste. Iar jurnalul său plin de cancanuri sentimental-erotice, publicat într-o cultură deopotrivă pudibondă şi avidă de bîrfe, deşi considerat de unii „nesincer şi neinteresant“, a deviat interesul în afara operei. Aşa se face că în acest moment imaginea literară a Ninei Cassian este încă blurată. Scriitoare prodigioasă, artistă multitalentată, cu personalitate puternică, Nina Cassian nu putea fi decît un personaj controversat, a cărui poveste este însă mai complexă decît ar putea părea la o primă privire.

Încurajată de Arghezi şi Barbu, cele două monumente ale modernismului poetic românesc, Nina Cassian a debutat cu volumul La scara 1/1 (1948), carte, din nefericire, înfierată pentru „decadenţă“ şi „intelectualism“ într-o virulentă cronică-serial, intitulată „Să smulgem din noi înşine poziţiile de autoapărare a capitalismului“ şi publicată de către un reprezentant al criticii oficiale în organul de partid Scînteia. Episodul a marcat-o atît de mult pe tînăra poetă de 24 de ani, încît, vreme de aproape un deceniu, a scris cîteva volume de versuri realist-socialiste de un conformism ideatic şi stilistic astăzi greu de înţeles. După perioada de neaşteptată obedienţă ideologică, scriitoarea s-a izolat o vreme în desen şi în muzică (studiase pianul şi compoziţia, precum şi actoria), în traduceri (din Molière, Shakespeare, Brecht ori Celan), dar, mai ales, în literatura pentru copii: proză, versuri şi teatru de păpuşi.

Dacă în ciuda cărţilor sale din anii ’50 nu şi-a compromis definitiv cariera literară, acest lucru s-a datorat consistenţei operei sale ulterioare: Nina Cassian a publicat 20 de volume de poezie legitimă estetic şi la fel de multe cărţi pentru copii („Le-am scris pentru mine. Şi pentru prietenii mei. Sîntem cu toţii copii“). Modernismul său uneori abstract, alteori sentimental şi ludic (limbajul poetic inventat pentru volumul din 1971 Loto-Poeme a fost, pentru scrisul său, „o invenţie binefăcătoare“), face din opera Ninei Cassian una dintre cele mai variate, mai proaspete şi mai surprinzătoare din anii ’60-’70. Privind retrospectiv, opera sa este însă doar parţial literară. Din păcate, majoritatea desenelor sale (în afara celor cu care şi-a ilustrat propriile cărţi) au rămas pînă astăzi necunoscute, ca de altfel şi partiturile, unele pierdute după plecarea în State, altele donate ulterior Universităţii din New York.

Această CD-carte adună 28 de poeme proprii şi 12 traduceri din poetul german Christian Morgenstern, poeme rostite la Radio în perioada 1959-2003. Printre aceste poeme (alese din aproape toate cărţile anilor ’60, din cele două apărute în ţară după Revoluţie, precum şi dintr-un volum publicat în America), se află şi un inedit poem scris de Nina Cassian la vîrsta de cinci ani (vîrstă la care a compus, de altfel, şi un prim vals). Un alt poem citit la Radio şi care are o poveste este cel dedicat lui Ion Barbu: „Cînd l-am cunoscut, marele poet şi matematician avea 52 de ani. Eu aveam 22 şi, în nerozia mea juvenilă, îl consideram bătrîn. E drept că această eroare a mea era ajutată şi de aspectul lui fizic: şuviţe rare, cărunte, o mustaţă de morsă acoperindu i gura (nu i-am văzut niciodată dinţii), forma trupului neclară sub grămada de haine, bastonul imperativ cu care, lovind duşumeaua, îşi sublinia frazele – totuşi, ochii drăceşti! E posibil să mă fi iubit, dar eu trăiam întîlnirile noastre ca într-o transă, eram necoaptă, copleşită de atenţia acordată, de care, în curînd, m-am dovedit nevrednică… Mi-a închinat două poezii. Eu lui numai una, mult mai tîrziu, după moartea lui.“

La aproape două decenii de la precedenta apariţie editorială cu poezie în limba română, această CD-carte, ce adună, din păcate, doar o infimă parte din poezia Ninei Cassian, este însă un prim pas, chiar dacă mic, în redescoperirea scriitoarei. Dar ar putea fi primul pas al unui lung şi frumos dans al poeziei sale cu mai vechii şi mai noii ei cititori. 

(fragment din prefaţa volumului aflat în curs de apariţie)

Foto: C. Lein

945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.