Nasc ╚Öi ├«n MoldovaÔÇŽ femei

┼×tefan LEMNY
Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
Nasc ╚Öi ├«n MoldovaÔÇŽ femei jpeg

Nu s-ar putea spune c─â istoricii no┼čtri de ieri au ignorat trecutul femeii. E destul s─â ne g├«ndim la frumoasa carte a lui Constantin Gane, Trecute vie┼úi de doamne ┼či domni┼úe, lectur─â de c─âp─ât├«i pentru genera┼úii de cititoti pasiona┼úi, sau la contribu┼úiile savante ale lui Nicolae Iorga: Femeile ├«n via┼úa neamului nostru, 1911, Scrisori de femei, 1932, Portretele doamnelor rom├óne, 1937. Dar, ├«ncurajate de av├«ntul mi┼čc─ârii feministe, studiile de gen au ├«mpins analiza ┼či mai departe.

├Än bogata istoriografie ap─ârut─â ├«n ultimii ani, profilul cercet─âtoarei Lilia Zabolotnaia din Chi┼čin─âu apare cu totul deosebit. ├Än primul r├«nd, prin preocup─ârile ei sistematice ┼či perseverente de a ad├«nci aceast─â direc┼úie de studii ├«n raport cu istoria societ─â┼úii rom├óne┼čti de la est de Carpa┼úi. Stau m─ârturie numeroasele articole ap─ârute ├«n revistele de specialitate ┼či c├«teva c─âr┼úi printre care Femeia ├«n rela┼úiile de familie din ┼óara Moldovei ├«n contextul european p├«n─â la ├«nceputul secolului al XVIII-lea. (C─âs─âtorie, logodn─â, divor┼ú), Chi┼čin─âu, Pontos, 2011, Dreptul la proprietate ╚Öi la mo╚Ötenire al femeilor din Moldova ╚Öi ╚Ť─ârile vecine (secolele XIV XVII), Chi┼čin─âu, Lexon-Prim, 2015, Moldavian Women in History, T├«rgovi┼čte, Cetatea de Scaun, 2018, sau culegerea de studii ┼či documente coordonate de ea, sub titlul Factorul feminin ├«n istorie, Chi┼čin─âu, 2012.

├Än afar─â de aceast─â remarcabil─â asiduitate de preocup─âri ├«n jurul aceleia┼či teme, lucr─ârile men┼úionate insist─â asupra realit─â┼úilor de via┼ú─â ce au avut un rol hot─âr├«tor ├«n determinarea locului femeii ├«n societatea medieval─â ┼či la ├«nceputul epocii moderne  prin prisma statutului juridic al acesteia, a dreptului ei la proprietate ┼či la mo╚Ötenire. Privit─â ├«n compara┼úie cu un context mai larg, rom├ónesc ┼či european, situa┼úiei femeii din Moldova relev─â unele specificit─â┼úi demne de interes. De notat preciz─ârile potrivit c─ârora Moldova era singura ┼úar─â ├«n care fiii naturali ai domnului aveau acelea┼či drepturi la domnie ca fiii legitimi (Moldavian Women in History, p. 94). Sau despre faptul c─â femeile din ┼ú─ârile rom├óne aveau posibilitatea s─â ini┼úieze ├«n anume cazuri cererea de divor┼ú (Femeia ├«n rela┼úiile de familie, p. 232). Dac─â acest statut deosebit este admis ┼či de al┼úi cercet─âtori, existen┼úa sa ar merita studiat─â mai ├«ndeaproape pentru a se ├«n┼úelege mai bine rolul femeii ├«n societatea rom├óneasc─â. Cu toat─â pruden┼úa ce se impune. C─âci, ├«n ciuda acestor relative avantaje, femeia din Moldova din trecut nu pare a profita de o condi┼úie mai bun─â. Autoarea noteaz─â c─â, la nun┼úi, sexul feminin nu ocup─â aceea┼či mas─â cu b─ârba┼úii, cel pu┼úin ├«n secolele XVI-XVII (op. cit., p. 142), sau c─â nu exist─â nici un caz care s─â arate ├«ndr─âzneala tinerelor fete de a se opune deciziilor matrimoniale ale p─ârin┼úilor (op. cit., p. 160).

E drept, studiile amintite vizeaz─â nivelul elitar al societ─â┼úii, doamnele ┼či domni┼úele de care s-au ocupat ┼či ├«n trecut N. Iorga sau C. Gane. Dar ele pun ├«ntr-o lumin─â nou─â rolul ce revine unora dintre acestea ├«n realizarea leg─âturilor de familie dintre mediile nobiliare rom├óne╚Öti ┼či europene, ├«n special est-europene: Ringala, prin┼úesa lituanian─â c─âs─âtorit─â cu Alexandru cel Bun, Evdochia, nepoata unui v─âr al regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea, ┼či sor─â a cneazului Kievului, Simion, care s-a c─âs─âtorit cu ┼×tefan cel Mare, Elena, fiica lor, c─âs─âtorit─â cu Ivan cel T├«n─âr, fiul ┼úarului Rusiei, Ecaterina, frumoasa circazian─â, ├«nrudit─â cu marele han al Crimeii, c─âs─âtorit─â cu Vasile Lupu, una din fiicele acestuia din urm─â c─âs─âtorit─â cu un nobil polonez, alta cu Timu┼č Hmelni┼úchi, fiul marelui hatman al cazacilor, fiicele lui Ieremia Movil─â, c─âs─âtorite cu nobili polonezi etc. ├Än fa┼úa acestor exemple de ilustre doamne, bine instruite, cunosc─âtoare de limbi str─âine, adesea abile ├«n treburile politice, Miron Costin ar fi putut s─â scrie tot a┼ča de bine: ÔÇ×Nasc ┼či ├«n Moldova femeiÔÇť.

Pe firul personajelor feminine de aleas─â condi┼úie, cercet─âtoarea ajunge p├«n─â la una din fiicele lui Dimitrie Cantemir, Maria, c─âreia ├«i dedic─â o culegere important─â de documente ├«n limba rus─â: Istoria vie┼úii Mariei Cantemir ├«n scrisori ┼či documente (Chi┼čin─âu, 2018, Lexon-Prim). Este de dorit, desigur, ca volumul s─â fie tradus ├«n rom├ón─â. A┼ča cum este de sperat ca autoarea s─â continue investiga┼úiile ├«n arhivele ruse┼čti pentru a scoate la lumin─â noi informa┼úii despre celelalte femei din saga Cantemire┼čtilor, precum a doua so┼úie a lui Dimitrie Cantemir, frumoasa prin┼úes─â Anastasia Ivanovna, fiica prin┼úului Ivan Trube┼úkoi, ┼či fiica acesteia cu fostul domn al Moldovei, Ecaterina, cas─âtorit─â cu prin┼úul Dimitrie Gali┼úin, alt─â mesager─â a Rusiei ├«n Europa, ca ┼či fratele ei din prima c─âs─âtorie a tat─âlui, poetul Antioh Cantemir.

Oric├«t ar fi de sugestiv pentru problematica istoriei femeii ├«n epoca premodern─â ├«n ┼ú─ârile rom├óne ┼či ├«n spa┼úiul est- ┼či sud-est european, studiul nu se poate limita doar la exemplele respective. El n-ar putea ignora ├«n orice caz mesajul transmis ┼či de femeile ce ocup─â r├«ndurile de jos ale ierarhiei sociale despre care analizele de istorie social─â, de etnologie ┼či folclor ar avea multe de spus. 

╚śtefan Lemny este istoric. A publicat, printre altele: Sensibilitate ╚Öi istorie ├«n secolul XVIII rom├ónesc, Editura Polirom, 2017.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.