Narcoltura română

Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Narcoltura română jpeg

Andrei Oişteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură, Editura Polirom, 2010.

Anunţată printr-un serial publicat în revista 22, cartea lui Andrei Oişteanu este, de departe, cel mai anticipat studiu din ultimii ani. În primul rînd, pentru că, tabuizată fiind dintotdeauna şi la toate nivelurile, tema este cît se poate de inedită şi de provocatoare, apoi pentru că autorul este un cercetător rar, serios şi curajos, cu largi competenţe, care abordează un subiect cu profesionalismul energic şi orgolios al celui care tinde spre exhaustiv. Acest studiu de antropologie culturală m-a încîntat prin bogăţia şi acurateţea informaţiilor, prin interpretările şi ineditul conexiunilor făcute de un autor dezinhibat, fără prejudecăţi, şi prin felul în care reuşeşte să „scaneze“ şi să organizeze un material vast (inclusiv terminologic), complex, delicat şi aproape necunoscut pînă acum, pendulînd mereu între bi(bli)ografii şi opere, alcătuind o adevărată istorie a narcolturii române, adică ceva ce nu credeam să existe.

Prima parte a studiului se ocupă de caracterul religios şi magic-ritualic al folosirii plantelor psihotrope în societăţile arhaice şi tradiţionale din spaţiul carpato-dunărean, o zonă eludată aproape cu totul de etnologi, din motive de ideologie naţional-comunistă. Singurele două studii de etnobotanică şi etnoiatrie, aparţinînd lui Simeon Florea Marian (1880) şi Mircea Eliade (1923), au făcut, de altfel, subiectul unui eseu al lui Andrei Oişteanu încă din 1988, acela fiind şi geneza studiului de faţă. Totul e fascinant: de la fumigaţiile de canabis sau alifiile din plante halucinogene (mătrăgună, cînepă, sovîrf, măselariţă, iederă, cucută ş.a.) folosite de traci şi de urmaşii lor, trecînd prin teoria conform căreia prohibiţia vinului introdusă de preotul Deceneu în timpul lui Burebista n-a fost o măsură de ordin social sau moral, ci a avut un substrat cultural şi religios (cultul dionisiac orgiastic, iraţional şi democratic al vinului submina cultul lui Zalmoxis, o religie orfico-pitagoreică, ascetică, androcratică şi elitistă), pînă la opioterapeuţii şi homeopaţii transilvăneni sau influenţa turco-fanariotă asupra moravurilor narcotice atestate în Ţările Române (haşiş, magiun, cafea, tutun, narghilea, ciubuc ş.a.). Ca fapt divers: decorată iniţial cu seminţe de mac, coliva era o „prăjitură a morţilor“, un narcotic pentru lumea păgînă de Dincolo, interzisă în vechile practici şi biserici creştin-ortodoxe; cea mai veche atestare documentară a unei cafenele în Bucureşti este din 1667, iar Nicolae Mavrocordat este autorul, la începutul secolului al XVIII-lea, al primului „Discurs împotriva tutunului“.


Secţiunea secundă a cărţii urmăreşte fenomenul din perspectiva istoriei literaturii, a culturii şi a mentalităţilor, a felului în care perspectiva etică a unor intelectuali, scriitori şi artişti din epoca modernă şi contemporană s-a modificat în timp. Rînd pe rînd, Andrei Oişteanu se ocupă de savanţii care au studiat folosirea remediilor narcotice în Orient (Milescu Spătarul, Cantemir, J.M. Honigberger), utilizarea plantelor psihotrope în cadrul manifestărilor religioase şi magic-ritualice (Eliade, Culianu), precum şi doctorii care au experimentat efectele substanţelor psihedelice în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor neuro-psihiatrice. Urmează, cronologic, scriitorii care s-au sinucis cu opiacee (Odobescu), cei care s-au tratat medical cu substanţe narcotice (Maiorescu, Eminescu), care le-au utilizat din raţiuni de estetică personală (Macedonski, Tzara, Ion Barbu, Ion Vinea, Emil Botta), care le-au folosit ca teme literare (Pillat, Matei Caragiale, Blecher, Celan, Bogza, H.Y. Stahl, Cărtărescu, Zvera Ion) sau care şi-au analizat, more or less, propriile experienţe narcotice (Andrei Codrescu, Al. Vakulovski, Bucurenci, Alin Fumurescu). Deşi abordează inclusiv cultura pop (cu exemple de versuri din rock şi din hip-hop), pentru capitolul despre scriitorii contemporani Andrei Oişteanu nu mai are atîta răbdare, parcă nici interes, şi trece foarte repede peste un material care, altădată, poate de către altcineva, ar trebui reluat. Dintre multele sugestii oferite de studiul de faţă (cum ar fi, de pildă, consumul de narcotice în sînul avangardelor, din perspectivă ideologică), mă opresc la interpretarea în cheie narcotică a poemului „Riga Crypto şi lapona Enigel“, dintr-un spectaculos capitol dedicat marelui narcofil Ion Barbu.

În toamna anului 1923, aflat în sevraj de cocaină şi părăsit de Helga, pictoriţa norvegiană pe care o cunoscuse la München, Ion Barbu schiţează poemul în al cărei personaj masculin, riga Crypto, Andrei Oişteanu vede un alter-ego al poetului. Pornind de la descrierea din poem, eseistul identifică specia ciupercii, Amanita muscaria (popular muscariţă), o ciupercă halucinogenă care creşte în pădurile scandinave de mesteceni şi care este folosită în şamanismul lapon. Bazîndu-se pe un studiu al lui Eliade, Enigel se înscrie perfect în portretul femeii-şaman din Laponia, plecată să culeagă respectiva ciupercă, dar numai după ce s-a copt, atunci cînd devine toxică şi halucinogenă, adică „nebună“. Demonstraţia lui Andrei Oişteanu este perfectă, dar această cheie de interpretare nu e dusă la ultimele consecinţe. Îmi permit să schiţez eu una. Cerînd să fie cules fraged (adică în perioada cînd ciuperca este încă comestibilă), riga Crypto nu-i face şamaniţei-lapone o propunere erotică, ci îi cere, de fapt, să rupă blestemul prin care el se transformă în otravă. Numai că, fiind în căutarea Soarelui (a halucinaţiei), lapona nu are nici un interes, ea căutînd exact veninul lui de la maturitate. Între cei doi nu e o nepotrivire de regn, ci de ţel. Căci nu despre ritualul unei nunţi este vorba, întrucît coacerea lui riga Crypto nu este condiţionată de dragostea nimănui, este inevitabilă. Şamaniţa-laponă îl refuză tocmai pentru că e crud, ea aşteptîndu-l, de fapt, să se coacă, atunci cînd „sucul dulce înăcreşte! / ascunsa-i inimă plesneşte, / spre zece vii peceţi de semn / venin şi roşu untdelemn / mustesc din funduri de blestem“. Însoţirea din finalul poemului a deja „nebunului rigă Crypto“ cu „Laurul-Balaurul“ şi cu „măsălariţa-mireasă“ (alte plante psihotrope) sugerează nu atît resemnarea unei împreunări de acelaşi regn între ciupercile cu „inimile plesnite“, ci, poate, întîlnirea lor în aceeaşi „puiacă“ a şamaniţei-lapone care le-a cules pe toate după ce s-au copt şi s-au umplut fiecare cu otrava mult căutată.

Narcotice în cultura română este, deja, studiul anului.  

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Fane Croația la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar 2022 FOTO Profimedia (2) jpg
Spectacol al frumuseții în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial. Croatele au furat toate privirile FOTO
Croatele au făcut un adevărat spectacol în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial, la fiecare meci pe care naționala lor l-a disputat în faza grupelor, la turneul din acest an.
11 septembrie
Cum a rescris George W Bush istoria atacurilor din 11 septembrie și avertismentele pe care le-a ignorat. Detalii dintr-o notă secretă
Pe 29 aprilie 2004, președintele George W. Bush a găzduit una dintre cele mai neobișnuite întrevederi care au avut loc vreodată în Biroul Oval.
Germania Japonia la Cupa Mondială de Fotbal 2022 din Qatar FOTO EPA EFE (3) jpg
Primul meci de la CM din Qatar care nu se vede pe TVR 1 sau TVR 2. Ce canal difuzează Germania - Costa Rica
Partida dintre Germania și Costa Rica, din faza grupelor a Campionatului Mondial de fotbal din Qatar nu se va vedea pe primele două posturi ale Televiziunii Române.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.