Mortality-show

Publicat în Dilema Veche nr. 667 din 1-7 decembrie 2016
Mortality show jpeg

Radu Paraschivescu, Aștept să crăpi (de astăzi, în prime time), Editura Humanitas, 2016. 

Incidentul #spersăcrăpi de pe contul de Facebook al HotNews, care aproape s-a suprapus cu lansarea noii cărți de povestiri cu titlu aproape identic a lui Radu Paraschivescu, a fost un omagiu indirect adus literaturii satirice scrise de cel care, de ani buni, se ocupă de năravurile, moravurile și derapajele din mass-media de la noi. În proză scurtă, eseuri despre sport, politică și televiziune, în ghiduri ale nesimțirii și în antologiile de perle, Radu Paraschivescu a fost dintotdeauna, mai mult decît oricine, preocupat de spectacolul comic, absurd, grotesc, plin de kitsch, indecențe și orori din societatea românească aflată într-o perpetuă tranziție/integrare.

Este de admirat la Radu Paraschivescu, în primul rînd, rezistența în fața unui asemenea spectacol (în postura sa de cronicar TV), apoi talentul de a-l valorifica
în cărți abordînd, cumva în chip terapeutic, cam toate speciile de umor: satira, parodia, pastișa, șarja. Scriitorul vede şi, mai ales, aude enorm – de la clișeele și agramatismele din presa scrisă și din televiziune, pînă la romgleza corporatistă –, și uneori simte monstruos. Dar, cum spuneam și altădată, ochiul prozatorului face, măcar pentru o vreme, lumea suportabilă, căci umorul său învesteşte prostia, mitocănia, șmecheria şi kitsch-ul cu „preţuri noi“. Radu Paraschivescu speculează ca nimeni altul diferenţele, contrastele şi excesele, şi îşi construieşte prozele – atent la detalii, replici și figuri de stil, cu voluptatea expresiei – ca pe nişte bancuri ample despre România de azi.

Aștept să crăpi (de astăzi, în prime time) este un volum cu cinci povestiri care continuă colecția Bazar bizar (Humanitas, 2007), despre care spuneam la vremea respectivă că surprinde România postcomunistă cu situaţiile, întîmplările şi personajele ei burleşti, cu şmecheria şi băşcălia în chip de filozofie a străzii, cu derizoriul generalizat, manelizarea limbii şi telenovelizarea comportamentelor, pe de o parte, şi cu snobismul corporatist şi caricaturalul politic, pe de altă parte. De data aceasta, Radu Paraschivescu dezvoltă sau reia patru teme în ton cu vremurile. Prima proză, „Enya la Malu Spart“ (reluată din volumul colectiv Dublă expunere, TREI, 2014) este o satiră socială: nişte ţărani, mici fermieri, se trezesc în ipostaza de cursanţi naivi la o sesiune de comunicări organizate de Ministerul Agriculturii și sînt instruiți, cu ajutorul limbajului de lemn și conform normelor europene, cu privire la procedeele de asomare a păsărilor de curte. (Cu altă ocazie am remarcat că pe un subiect relativ asemănător a scris Radu Pavel Gheo povestirea „Integrare la Găureşti“ în volumul Numele mierlei, Polirom, 2008).

În „Poate-și uită dracului pastila“ și în „Aștept să crăpi“, Radu Paraschivescu își folosește din plin experiența de comentator/cronicar de televiziune, acestea fiind și textele în care șarja atinge cote maxime. În ambele povestiri subiectul este lipsa de scrupule a televiziunilor în goana după audiență. Un cronicar TV, invitat să și comenteze diverse subiecte în studio, se confruntă, pe de o parte, cu impostura și demența unor moderatori/rea-lizatori de televiziune (delirul „părintelui-realizator“ din emisiunea nocturnă de pe Sanctitas TV este memorabil), pe de altă parte cu cinismul cu care televiziunile-tabloid speculează nu prostia ori slăbiciunile, ci de-a dreptul boala invitaților. În proza titulară, cea mai reușită din volum, Radu Paraschivescu duce însă cinismul în absolut: două televiziuni rivale, corupte și fără nici un fel de principii, altul decît audiența, inventează formate de reality-show-uri a căror temă este chiar moartea, un fel de mortality-show-uri cu vedete (vezi fragmentul de mai jos), culmi ale indecenței sau, cum se exprimă cineva, „perfecțiuni ale promiscuității și kitsch-ului“.

În penultima proză, „Vulturi verzi, tricouri roz și pete negre“, Federația Română de Fotbal organizează simulacrul unui meci amical al Naționalei cu o echipă africană care nu mai vine (ca un detaliu: în povestirea „Animal plan(e)t“ din volumul Bazar bizar avea loc un amical cu Naționala Republicii Moldova), acest subiect fotbalistic beneficiind de expertiza lui Radu Paraschivescu în ceea ce privește fotbalul românesc, despre care a scris pe bune în volumele Fanionul roşu – campioni de vis, gesturi de coşmar (Humanitas, 2005) sau România în 7 gesturi (Humanitas, 2015). În fine, ultima proză, „Să invadăm cu Emilian Bădoiu“, relatează tribulațiile unui român plecat la muncă în Marea Britanie, imediat după ridicarea restricțiilor de muncă pentru noile state membre ale UE, și confruntarea acestuia cu prejudecățile la adresa imigranților români, dar și cu alteritatea englezului de rînd. Proza conține, en passant, și un omagiu adus Dicționarului onomastic al lui Mircea Horia Simionescu.

Cu acest al doilea volum de proză satirică, în care se împletesc absurdul şi pitorescul, derizoriul contrastelor şi cinismul exceselor, rafinamentul referințelor culturale și verbiajul debil din studiourile de televiziune, Radu Paraschivescu își găsește propriul loc între scriitorii de proză satirică, unii pe nedrept uitați astăzi, precum Teodor Mazilu, Ion Băieșu sau chiar Tudor Octavian (cel din anii ’80). 

Radu PARASCHIVESCU
Aștept să crăpi (fragment) 

– Dragi telespectatori, sîntem aici, la marginea gazonului… iertați-mă, la marginea cavoului de pe aleea centrală a Cimitirului Veșnica Pomenire, de unde transmitem în direct și în exclusivitate pentru telespectatorii postului Hermes TV ceremonia de înmormîntare a marelui actor Damian Hulubei, plecat pe neașteptate dintre noi la nici 64 de ani. După cum vă arată și operatorii noștri, în spatele meu se poate vedea o mare de oameni, ceea ce arată, nu-i așa?, cît de iubit era maestrul. Flori, lacrimi și lumînări. Ele îl vor însoți pe marele dispărut în drumul lui de pe urmă…

– Admiratorii au aruncat flori în calea mașinii mortuare de la biserică pînă la cimitir. Înainte să ajungă aici, la Veșnica Pomenire, de unde transmitem în direct pentru dumneavoastră, cortegiul a făcut două opriri: una în fața teatrului Cortina, cealaltă la locuința maestrului. De fiecare dată cei prezenți au păstrat un moment de reculegere, ocazie cu care a putut fi remarcat superbul deux-pièces negru al Marilenei Roșu, partenera de scenă preferată a maestrului Hulubei… E bine să știți, doamnelor și domnilor, că, de la intrarea în cimitir și pînă la locul de veci, sicriul a fost purtat pe umeri de doi foști colegi de teatru ai maestrului și de patru militari în ținută solemnă. Asistența a izbucnit în aplauze, iar la slujba de înmormîntare care se încheie chiar în aceste clipe asistă cîteva sute de oameni, poate chiar o mie. Cei mai defavorizați sînt cei din ultimele rînduri, care sînt gata să facă orice ca să vadă ceva…

Vocea fu întreruptă de murmurul celor din față, care se transformă repede într-un vuiet pigmentat ici și colo de fluierături și huiduieli.

– Se pare, doamnelor și domnilor, că sicriul nu intră în groapă. Lucrătorii de la cimitir parlamentează acum cu fiica și cu soția maestrului. Se gesticulează intens și, din cîte văd, nervos. Mă apropii chiar acum cu microfonul de locul unde se poartă discuția și încerc să aflu cîteva detalii pentru telespectatorii noștri. Bună ziua și Dumnezeu să-l ierte. Ce faceți aici? îl întrebă ea pe cel mai apropiat dintre gropari.

Bărbatul se șterse pe frunte cu dosul palmei.

– Încercăm să-l băgăm pă om la beci, da’ nu-ncape, ’tu-i basca mă-sii…

Prezentatoarea schimbă unghiul de atac și se insinuă lîngă fiica răposatului.

– Lîngă mine se află Anca Hulubei, fiica maestrului. Bună ziua, doamnă, sînteți în direct. Am înțeles că sînt probleme cu sicriul, nu?

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Jobul plătit cu 500 de lei pe zi, dar refuzat de mulți în România. „În Italia se dau doar 40 de euro pentru asta”
România e printre țările cu cele mai mici salarii din UE, însă există și slujbe bine plătite, la care însă nimeni nu se înghesuie. Spre exemplu, există oameni dispuși să-și plătească angajatul cu 500 de lei pe zi, însă nu au întotdeauna pe cine.
image
Cum a ajuns un bărbat să fie sechestrat timp de 7 zile într-un club de masaj erotic din Centrul Vechi al Capitalei
O inedită metodă de înșelăciune a fost pusă în practică în Centrul Vechi al Capitalei, iar victimă a căzut un bărbat. Individul tras pe sfoară a fost privat de libertate timp de șapte zile și ținut într-un club de masaj erotic din Centrul Vechi.
image
Românii din diaspora îi acuză pe cei din țară că au votat greșit: „Pe câți bănuți v-ați vândut?” VIDEO
O româncă stabilită în Germania și-a exprimat frustrarea și indignarea față de rezultatele alegerilor din 9 iunie, într-un videoclip postat pe TikTok, devenind rapid viral pe rețelele sociale. Femeia critică dur alegerea concetățenilor săi.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.