Mortality-show

Publicat în Dilema Veche nr. 667 din 1-7 decembrie 2016
Mortality show jpeg

Radu Paraschivescu, Aștept să crăpi (de astăzi, în prime time), Editura Humanitas, 2016. 

Incidentul #spersăcrăpi de pe contul de Facebook al HotNews, care aproape s-a suprapus cu lansarea noii cărți de povestiri cu titlu aproape identic a lui Radu Paraschivescu, a fost un omagiu indirect adus literaturii satirice scrise de cel care, de ani buni, se ocupă de năravurile, moravurile și derapajele din mass-media de la noi. În proză scurtă, eseuri despre sport, politică și televiziune, în ghiduri ale nesimțirii și în antologiile de perle, Radu Paraschivescu a fost dintotdeauna, mai mult decît oricine, preocupat de spectacolul comic, absurd, grotesc, plin de kitsch, indecențe și orori din societatea românească aflată într-o perpetuă tranziție/integrare.

Este de admirat la Radu Paraschivescu, în primul rînd, rezistența în fața unui asemenea spectacol (în postura sa de cronicar TV), apoi talentul de a-l valorifica
în cărți abordînd, cumva în chip terapeutic, cam toate speciile de umor: satira, parodia, pastișa, șarja. Scriitorul vede şi, mai ales, aude enorm – de la clișeele și agramatismele din presa scrisă și din televiziune, pînă la romgleza corporatistă –, și uneori simte monstruos. Dar, cum spuneam și altădată, ochiul prozatorului face, măcar pentru o vreme, lumea suportabilă, căci umorul său învesteşte prostia, mitocănia, șmecheria şi kitsch-ul cu „preţuri noi“. Radu Paraschivescu speculează ca nimeni altul diferenţele, contrastele şi excesele, şi îşi construieşte prozele – atent la detalii, replici și figuri de stil, cu voluptatea expresiei – ca pe nişte bancuri ample despre România de azi.

Aștept să crăpi (de astăzi, în prime time) este un volum cu cinci povestiri care continuă colecția Bazar bizar (Humanitas, 2007), despre care spuneam la vremea respectivă că surprinde România postcomunistă cu situaţiile, întîmplările şi personajele ei burleşti, cu şmecheria şi băşcălia în chip de filozofie a străzii, cu derizoriul generalizat, manelizarea limbii şi telenovelizarea comportamentelor, pe de o parte, şi cu snobismul corporatist şi caricaturalul politic, pe de altă parte. De data aceasta, Radu Paraschivescu dezvoltă sau reia patru teme în ton cu vremurile. Prima proză, „Enya la Malu Spart“ (reluată din volumul colectiv Dublă expunere, TREI, 2014) este o satiră socială: nişte ţărani, mici fermieri, se trezesc în ipostaza de cursanţi naivi la o sesiune de comunicări organizate de Ministerul Agriculturii și sînt instruiți, cu ajutorul limbajului de lemn și conform normelor europene, cu privire la procedeele de asomare a păsărilor de curte. (Cu altă ocazie am remarcat că pe un subiect relativ asemănător a scris Radu Pavel Gheo povestirea „Integrare la Găureşti“ în volumul Numele mierlei, Polirom, 2008).

În „Poate-și uită dracului pastila“ și în „Aștept să crăpi“, Radu Paraschivescu își folosește din plin experiența de comentator/cronicar de televiziune, acestea fiind și textele în care șarja atinge cote maxime. În ambele povestiri subiectul este lipsa de scrupule a televiziunilor în goana după audiență. Un cronicar TV, invitat să și comenteze diverse subiecte în studio, se confruntă, pe de o parte, cu impostura și demența unor moderatori/rea-lizatori de televiziune (delirul „părintelui-realizator“ din emisiunea nocturnă de pe Sanctitas TV este memorabil), pe de altă parte cu cinismul cu care televiziunile-tabloid speculează nu prostia ori slăbiciunile, ci de-a dreptul boala invitaților. În proza titulară, cea mai reușită din volum, Radu Paraschivescu duce însă cinismul în absolut: două televiziuni rivale, corupte și fără nici un fel de principii, altul decît audiența, inventează formate de reality-show-uri a căror temă este chiar moartea, un fel de mortality-show-uri cu vedete (vezi fragmentul de mai jos), culmi ale indecenței sau, cum se exprimă cineva, „perfecțiuni ale promiscuității și kitsch-ului“.

În penultima proză, „Vulturi verzi, tricouri roz și pete negre“, Federația Română de Fotbal organizează simulacrul unui meci amical al Naționalei cu o echipă africană care nu mai vine (ca un detaliu: în povestirea „Animal plan(e)t“ din volumul Bazar bizar avea loc un amical cu Naționala Republicii Moldova), acest subiect fotbalistic beneficiind de expertiza lui Radu Paraschivescu în ceea ce privește fotbalul românesc, despre care a scris pe bune în volumele Fanionul roşu – campioni de vis, gesturi de coşmar (Humanitas, 2005) sau România în 7 gesturi (Humanitas, 2015). În fine, ultima proză, „Să invadăm cu Emilian Bădoiu“, relatează tribulațiile unui român plecat la muncă în Marea Britanie, imediat după ridicarea restricțiilor de muncă pentru noile state membre ale UE, și confruntarea acestuia cu prejudecățile la adresa imigranților români, dar și cu alteritatea englezului de rînd. Proza conține, en passant, și un omagiu adus Dicționarului onomastic al lui Mircea Horia Simionescu.

Cu acest al doilea volum de proză satirică, în care se împletesc absurdul şi pitorescul, derizoriul contrastelor şi cinismul exceselor, rafinamentul referințelor culturale și verbiajul debil din studiourile de televiziune, Radu Paraschivescu își găsește propriul loc între scriitorii de proză satirică, unii pe nedrept uitați astăzi, precum Teodor Mazilu, Ion Băieșu sau chiar Tudor Octavian (cel din anii ’80). 

Radu PARASCHIVESCU
Aștept să crăpi (fragment) 

– Dragi telespectatori, sîntem aici, la marginea gazonului… iertați-mă, la marginea cavoului de pe aleea centrală a Cimitirului Veșnica Pomenire, de unde transmitem în direct și în exclusivitate pentru telespectatorii postului Hermes TV ceremonia de înmormîntare a marelui actor Damian Hulubei, plecat pe neașteptate dintre noi la nici 64 de ani. După cum vă arată și operatorii noștri, în spatele meu se poate vedea o mare de oameni, ceea ce arată, nu-i așa?, cît de iubit era maestrul. Flori, lacrimi și lumînări. Ele îl vor însoți pe marele dispărut în drumul lui de pe urmă…

– Admiratorii au aruncat flori în calea mașinii mortuare de la biserică pînă la cimitir. Înainte să ajungă aici, la Veșnica Pomenire, de unde transmitem în direct pentru dumneavoastră, cortegiul a făcut două opriri: una în fața teatrului Cortina, cealaltă la locuința maestrului. De fiecare dată cei prezenți au păstrat un moment de reculegere, ocazie cu care a putut fi remarcat superbul deux-pièces negru al Marilenei Roșu, partenera de scenă preferată a maestrului Hulubei… E bine să știți, doamnelor și domnilor, că, de la intrarea în cimitir și pînă la locul de veci, sicriul a fost purtat pe umeri de doi foști colegi de teatru ai maestrului și de patru militari în ținută solemnă. Asistența a izbucnit în aplauze, iar la slujba de înmormîntare care se încheie chiar în aceste clipe asistă cîteva sute de oameni, poate chiar o mie. Cei mai defavorizați sînt cei din ultimele rînduri, care sînt gata să facă orice ca să vadă ceva…

Vocea fu întreruptă de murmurul celor din față, care se transformă repede într-un vuiet pigmentat ici și colo de fluierături și huiduieli.

– Se pare, doamnelor și domnilor, că sicriul nu intră în groapă. Lucrătorii de la cimitir parlamentează acum cu fiica și cu soția maestrului. Se gesticulează intens și, din cîte văd, nervos. Mă apropii chiar acum cu microfonul de locul unde se poartă discuția și încerc să aflu cîteva detalii pentru telespectatorii noștri. Bună ziua și Dumnezeu să-l ierte. Ce faceți aici? îl întrebă ea pe cel mai apropiat dintre gropari.

Bărbatul se șterse pe frunte cu dosul palmei.

– Încercăm să-l băgăm pă om la beci, da’ nu-ncape, ’tu-i basca mă-sii…

Prezentatoarea schimbă unghiul de atac și se insinuă lîngă fiica răposatului.

– Lîngă mine se află Anca Hulubei, fiica maestrului. Bună ziua, doamnă, sînteți în direct. Am înțeles că sînt probleme cu sicriul, nu?

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.