Mai avem jurnalism cultural?

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Mai avem jurnalism cultural? jpeg

Jurnalismul cultural românesc a rămas o amintire distantă. Pe măsură ce piaţa evenimentelor s-a extins (mari festivaluri literare, de teatru sau de muzică au ajuns să se suprapună chiar şi cînd se desfăşoară în acelaşi oraş), relatările culturale din presă s-au degradat şi au dispărut treptat. S-au închis reviste, paginile de cultură ale ziarelor au lăsat locul doar cîtorva ştiri, blog-urile colective sau platformele online se află încă într-o fază de amatorism, altfel plin de bune intenţii (simplificarea discursului critic este înspăimîntătoare: analiza, reflecţia şi evaluarea critică au fost înlocuite de banale recomandări entuziaste, care reciclează formulări uneori primite de-a gata), iar publicaţii cu formate speciale (de la ghidul Şapte Seri la almanahul Decât o revistă), chiar dacă sînt competente, dinamice şi proaspete, în mod inexplicabil n-au fost şi nu sînt interesate de cultură decît sporadic. Toţi cei care activează în domeniile artistice se plîng că nu mai există expunere media pentru evenimente, că nu se mai scrie nimic, că nu mai e unde să se scrie. Sub presiunea comercială a audienţei, care se traduce acum prin likes & shares, reach & rating, bloggerii şi jurnaliştii culturali, cîţi au mai rămas activi, produc texte scurte şi pozitive, scrise în romgleza de lemn a social media, necontextualizate, deci fără referinţe, necritice, deci lipsite de profunzime, contribuind la o democratizare a standardelor vecină cu anarhia.

Cronicile substanţiale de cărţi, filme, albume muzicale, festivaluri ş.cl. pot fi acum numărate săptămînal pe degetele ambelor mîini: le poţi citi – pe toate – în decurs de două-trei ore. Media receptării critice a unei cărţi (bune) de literatură română contemporană, spre exemplu, este undeva în jurul a trei cronici pe an, asta în condiţiile în care, la jumătatea anilor 2000, era de circa una pe lună. (Pentru acest subiect, recomand o dată în plus articolul de acum cîteva luni al lui Ion Simuț, „Elegie pentru revistele literare“, publicat în revista Familia, preluat de Observator cultural). Jurnaliştii culturali s-au retras, voluntar sau nu, înspre PR, iar jurnalişti noi n-au mai apărut. Pare că marile facultăţi umaniste sau de jurnalism nu mai produc scriitori de nici un fel: nici teoreticieni ai culturii, nici critici, nici reporteri.

În acest context, am fost mai mult decît bucuros să particip, împreună cu Brînduşa Armanca, Mona Dîrţu, Bogdan Ghiu, Iulia Popovici, Vlad Tăuşance, Mircea Vasilescu (dar şi alţi invitaţi speciali), la Şcoala de critică şi jurnalism cultural, proiect organizat de Asociaţia culturală Contrasens şi co-finanţat de AFCN, în a doua jumătate a lunii trecute la Timişoara. Pe lîngă cursuri teoretice şi ateliere de gîndire critică şi de creative writing, „şcoala de toamnă“ a oferit şi o vizită la Muzeul Presei „Sever Bocu“ din Jimbolia, tur ghidat în cadrul Art Encounters din Timişoara, plus o serie de Dialoguri pe Contrasens în librăria „La Două Bufniţe“, unde s-au abordat, cu invitaţi noi (Adriana Babeţi, Alex Condurache, Mario de Mezzo, Igor Mocanu, Raluca Voinea ş.a.), subiecte precum: „Cultură sau culturi?“, „Revoluţia la 30 de ani“, „Nostalgie şi antinostalgie la români“, „NGO vs. Politics“, „Spaţiul public: zonă temporară de dezbatere şi de existenţă“ sau „Limba de lemn în presă“.

Pentru cursurile şi atelierele Şcolii de critică şi jurnalism cultural au fost selectaţi două grupe de tineri rezidenţi (în vîrstă de douăzeci şi ceva de ani) care, vreme de două săptămîni, au lucrat zilnic cu profesorii, jurnaliştii şi mentorii de mai sus. În timpul şcolii, fiecare rezident a trebuit să producă cîte un material (reportaj scris, video sau audio) despre Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în 2021, Art Encounters şi România din perspectivă culturală, iar cîştigătorii bursei de cercetare vor avea în vedere producerea unor materiale despre Festivalul de Jazz de la Gărîna, Colonia Veselă Petrila, staţiunea Herculane, Oraviţa şi/sau enclava culturală Socolari. Toate materialele urmînd să fie publicate pe platforma TMcult.

Ca şi alte dăţi cînd am avut ocazia să discut sau să lucrez cu tineri pasionaţi de artă şi scris, am fost foarte interesat de nivelul lor de cunoştinţe, de gusturile artistice, de obişnuinţele lor de consum cultural. Ca şi alte dăţi, am întîlnit tineri care mi-au dat speranţa că lucrurile sînt pe drumul bun al schimbării. Da, în general se exprimă greoi şi uneori scriu stîngaci (nici nu te poţi aştepta la altceva cu nivelul catastofal al școlii de azi) şi da, îşi petrec prea mult timp în social media şi pe Internet, fiind copleşiţi de reţeaua de informaţii, fără criterii clare de legitimitate şi selecţie. Dar sînt în căutare de standarde şi modele, de o voce proprie, şi le vor găsi pentru că au intuiţii bune şi chiar gusturi. I-am întrebat ce publicaţii (print şi online) citesc şi nu cred că aţi văzut o listă mai bună decît asta: Aeon, Arta, Artforum, The Atlantic, Casa Jurnalistului, Current Affairs, Dazed & Confused, Decât o revistă, Dela0, Dilema veche, Disinformation Review, Hyperliteratura, The Intercept, Idea, Iocan, Lettre Internationale, Nature, The New Yorker, Scena9, Philosophie, Poesis International, Press One, Recorder, Tin House, Vice ş.a.

I-am întrebat şi ce cărţi/autori citesc şi, dincolo de cărţile submediocre ale bloggerilor zilei şi de bestseller-urile care rareori sînt şi cărţi cu adevărat bune, mi-au spus autori respectabili şi chiar formidabili: Beauvoir, Bolaño, Borges, Bukowski, Golding, Canetti, Capote, Cărtărescu, Coe, Ferrante, Gaiman, Gary, Gheo, Gombrowicz, Harari, Hardy, Hemingway, Hemon, Hesse, Ishiguro, Kazantzakis, Kundera, Lagerlof, Llosa, Makine, Maugham, McCarthy, Mendelsohn, Oz, Pârvulescu, Pessoa, Pinker, Rand, Rushdie, Schlink, Salinger, Saniee, Saramago, Sjón, Spiegelman, Steinbeck, Tournier, Tzara, Uliţkaia, Winterson, Vonnegut, Voronca, Zografi ş.a. Dacă aş transcrie şi listele cu muzicienii lor favoriţi, ar ieşi ceva la fel de impresionant prin amestecul de clasic şi foarte nou. Nu neapărat şi la cineaşti, căci se află la vîrsta la care văd, în general, doar filme, şi din oferta mainstream a cinematografelor.

Dincolo de aceste liste de tip oracol, care însă vorbesc concludent despre gusturile lor artistice, i-am pus să formuleze şi întrebări culturale la care ar vrea să afle cîndva răspuns. Fără alte comentarii, vă las cu neclarităţile lor semnificative (ordinea e aleatorie): Ce ar trebui să găseşti într-o recenzie de carte? Cînd scrii trebuie să te pliezi pe gusturile şi cererea publicului? Cum ajungem să publicăm internaţional? Care sînt diferenţele de structură dintre un articol publicat în print şi unul publicat online? Ce anume face un text bun, captivant? Cum alegi subiectul despre care crezi că merită scris? Cum putem împacheta mai bine ştiinţa în articolele pentru publicul larg? O publicaţie culturală trebuie să aibă o politică editorială clară? Cum facem ca să suportăm ura comentatorilor? Ce cărţi de referinţă pentru jurnalism ar trebui să citim? Ce e cultura? Cum supravieţuim din scris?

Foto: Andrada Usvat

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.