Literatura detenţiei 2.0

Publicat în Dilema Veche nr. 586 din 7-13 mai 2015
Literatura detenţiei 2 0 jpeg

Vremuri nefaste pentru onoarea c─âr┼úii ┼či a literaturii de specialitate! ├Än ace┼čti ani de guvernare Ponta, prim-ministrul plagiator dovedit, ├«n care o adev─ârat─â promo┼úie de condamna┼úi pentru evaziuni fiscale, ├«n┼čel─âtorii ┼či acte de corup┼úie s-au apucat, chipurile, de cercetare ┼čtiin┼úific─â prin pu┼čc─ârii, public├«nd lucr─âri plagiate de pe Internet, literatura de specialitate ┼či-a cam pierdut prestigiul public. 

Într-un număr trecut al

, doctorul ├«n filozofie Nicolae Dr─âgu┼čin a scris un excelent text, pornind de la

, ├«n care ap─âra autonomia c├«mpului ┼čtiin┼úific, ├«ntreb├«ndu-se, retoric, ce resurse ofer─â penitenciarul unui condamnat pentru ca acesta s─â poat─â scrie o carte de specialitate original─â ┼či relevant─â pentru respectivul domeniu ┼či vorbind, ├«n fond, despre ruptura institu┼úional─â ├«ntre mediul academic ┼či cel al magistraturii. N-o s─â revin asupra problemei ridicate foarte pertinent de articolul lui Nicolae Dr─âgu┼čin, o s─â spun ├«ns─â c─â punctul nevralgic al acestei situa┼úii este chiar Legea nr. 275/2006, privind executarea pedepselor ┼či a m─âsurilor dispuse de organele judiciare, ├«n cursul procesului penal, care prevede, la art. 76, posibilitatea reducerii cu 30 de zile a duratei pedepsei ca urmare a elabor─ârii unei lucr─âri ┼čtiin┼úifice. P├«n─â ┼či aceast─â recompens─â de doar 30 de zile pentru o lucrare ┼čtiin┼úific─â arat─â c├«t de neserios este tratat─â chestiunea.

Conform Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor, cam zece c─âr┼úi ┼či lucr─âri ┼čtiin┼úifice s├«nt scrise ┼či publicate anual ├«n toate cele 45 de penitenciare din ┼úar─â: lucr─âri ├«n domeniul juridic, tehnic, inginerie, militar, economic, agricol, social, istoric, terorism, protejarea mediului, cercet─âri ┼či politici de marketing, marketing electoral, Internet ┼či sport, dar ┼či volume de poezie, cuget─âri ┼či maxime, memorialistic─â, proz─â, teatru. O ├«ntreag─â literatur─â a deten┼úiei 2.0 ÔÇô pentru a-i separa definitiv pe actualii ho┼úi, ┼čantaji┼čti ┼či corup┼úi de cei care au f─âcut pu┼čc─ârie politic─â ├«n comunism ┼či care ┼či-au scris ├«n ├«nchisoare, uneori ├«n propria memorie, operele memorialistice aflate acum ├«n patrimoniul literar rom├ónesc. 

Dar cine s├«nt scriitorii/cercet─âtorii no┼čtri ┼či ce c─âr┼úi au scris/copiat de pe Internet ┼či au publicat ei pentru a c├«┼čtiga c├«teva zile de libertate? 

, cel c─âruia nu i-a ie┼čit simularea unei tentative de suicid, a reu┼čit totu┼či s─â redacteze, ├«n penitenciarele din Rahova ┼či din Jilava, o lucrare ┼čtiin┼úific─â ┼či alte dou─â c─âr┼úi de eseuri:

o lucrare ┼čtiin┼úific─â la care a lucrat timp de o lun─â de zile,

┼či

ambele ap─ârute la Editura Litera ┼či lansate anul trecut la t├«rgurile de carte Gaudeamus ┼či Bookfest. Tot din penitenciar, Adrian N─âstase a scris prefe┼úele volumelor II ┼či III din

editate de

, c─âr┼úi care cuprind post─ârile de pe blog-ul personal. 

a scris, tot la Jilava, lucrarea ┼čtiin┼úific─â

, publicat─â la editura specializat─â ├«n lucr─âri juridice C.H. Beck, cu o prefa┼ú─â de Octavian Dragomir Jora, lector universitar la Catedra de Rela┼úii Economice Interna┼úionale din cadrul ASE. Lucrarea lui V├óntu, despre care jurnali┼čtii de la

au ar─âtat, cu expertiza prof. univ. Dorin Isoc, c─â e plagiat─â, fiind un colaj de texte preluate literal cu

de pe site-urile Camerei Deputa┼úilor ┼či Ministerului Economiei, a ap─ârut ├«n 200 de exemplare, dintre care 160 au fost preluate de autor. 

, fostul primar al Craiovei, a publicat, la o editur─â local─â, dou─â c─âr┼úi de economie, ├«ntr-un tiraj de 300 de exemplare, c─âr┼úi intitulate a┼ča:

, alt condamnat craiovean de lux, a publicat ┼či el o carte cu titlul

precum ┼či mai multe bro┼čuri.

este, de departe, cel mai harnic dintre ace┼čti condamna┼úi converti┼úi peste noapte la literatur─â, scriind ├«n penitenciarul Poarta Alb─â cinci c─âr┼úi, dintre care trei au fost deja publicate sub forma unei trilogii autobiografice sau, mai bine zis, a unei autohagiografii ├«n trei p─âr┼úi:

┼či

aceasta din urm─â, dac─â e s─â d─âm crezare informa┼úiilor din pres─â, tip─ârit─â ├«n 9000 de exemplare de Editura Saeculum I.O. 

a scris ┼či el, tot ├«n Penitenciarul Jilava, ┼či a publicat patru c─âr┼úi la Editura Niculescu:

┼či

precum ┼či o carte ap─ârut─â la Editura Meteor Press:

. Copos a pl─âtit apari┼úia celor cinci volume, al c─âror tiraj l-a ridicat integral de la cele dou─â edituri. ÔÇ×Cuv├«ntul ├«nainteÔÇť al lucr─ârii

este semnat de prof. univ. dr. Stelian Brezeanu: ÔÇ×Studiul abordeaz─â unul dintre cele mai interesante subiecte ale istoriei noastre medievale, ce ┼úine de diploma┼úia Evului Mediu, expediat─â adesea de istoricii no┼čtri mai vechi (Nicolae Iorga, C.C. Giurescu ┼či al┼úii). (ÔÇŽ) Autorul, domnul Gheorghe Copos, ne surprinde ├«n studiul de fa┼ú─â prin modul riguros de organizare a materialului documentar pe care l-a cercetat ┼či c─âruia i-a deta┼čat constantele ┼či schimb─ârileÔÇť. ├Än ÔÇ×Cuv├«ntul de ├«ncheiereÔÇť al volumului

acela┼či Stelian Brezeanu vorbe┼čte din nou despre ÔÇ×documenta┼úia solid─âÔÇť a studiului. S-a dovedit ulterior c─â prof. univ. dr. Stelian Brezeanu a avizat astfel (┼či, probabil, chiar a ├«nlesnit) ├«n deplin─â cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â un plagiat dup─â lucrarea de masterat a jurnalistului C─ât─âlin Parfene, cel c─âruia tot el i-o coordonase. 

, unul dintre cei opt aresta┼úi din Dosarul Transferurilor, a publicat anul trecut o carte la Editura Scrisul Rom├ónesc din Craiova, carte ÔÇô conform afirma┼úiei patronului editurii ÔÇô ÔÇ×de circuit ├«nchisÔÇť, care n-a ajuns ├«n nici o libr─ârie. Titlul lucr─ârii este acesta:

Urm─âtoarele dou─â c─âr┼úi scrise ┼či publicate de Gic─â Popescu se numesc a┼ča:

┼či

cea de-a patra, de memorialistică, fiind încă în lucru:

a ÔÇ×scrisÔÇť ┼či el ├«n ├«nchisoare lucrarea

publicat─â de Editura Oscar Print. Tot tirajul a fost achizi┼úionat de clubul Steaua, nici aceast─â carte nefiind destinat─â comercializ─ârii. 

Acestea fiind trecute ├«n revist─â, remarc c├«teva lucruri. ├Än primul r├«nd, lipsa de profesionalism ┼či deontologie a unor edituri care, dac─â s├«nt pl─âtite, public─â orice ├«ncropeal─â, fie ┼či ├«ntr-un tiraj meschin, chiar dac─â exist─â suspiciunea de plagiat. Acestea nu-┼či merit─â numele de edituri: s├«nt ni┼čte tipografii care func┼úioneaz─â ├«n regim de

┼či care, pentru suma potrivit─â, se dedau f─âr─â probleme actelor de prostitu┼úie editorial─â.

├Än al doilea r├«nd, profesorii universitari, care crediteaz─â cu numele ┼či titlurile lor ni┼čte plagiate ├«n deplin─â cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â, practic─â, ┼či ei, prostitu┼úia academic─â. Ace┼čtia ar trebui s─â-┼či piard─â mai ├«nt├«i prestigiul, apoi ┼či dreptul de a mai profesa. Cariera lor universitar─â ar trebui s─â fie compromis─â definitiv.

├Än al treilea r├«nd, aceste titluri nu pot fi numite c─âr┼úi, ┼či nu pentru c─â unele s├«nt plagiate, ci pentru c─â, de┼či primesc ISBN, s├«nt tip─ârite ├«n tiraje infime achizi┼úionate de ├«n┼či┼či autorii lor, nu se comercializeaz─â, nu ajung ├«n biblioteci, a┼čadar nu intr─â ├«n circuitul care legitimeaz─â o carte, s├«nt doar c─âr┼úi furate devenite c─âr┼úi-fantom─â.

┼×i nu ├«n ultimul r├«nd, remarc absurdul situa┼úiei: ni┼čte infractori, care abia st─âp├«nesc limba rom├ón─â, ├«┼či pun numele pe o carte cu un subiect de specialitate ├«ncropit─â, ├«n c├«teva s─âpt─âm├«ni, din textele altora, iar acest act ÔÇô care, practic, ar trebui s─â le adauge la dosar o nou─â ├«n┼čel─âtorie ÔÇô le aduce, cu ajutorul Magistraturii, o eliberare nemeritat─â. 

A┼čadar, despre ce vorbim c├«nd vorbim despre chestiunea lucr─ârilor ┼čtiin┼úifice redactate ├«n penitenciare? Despre o nou─â infrac┼úiune, dar una intelectual─â care reduce, conform legii, pedeapsa unei infrac┼úiuni economice deja dovedite ┼či pentru care s-a dat ┼či o sentin┼ú─â de condamnare cu executare.  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?