Lecturi posibile ale Bucure┼čtiului

Andreea R─éSUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 652 din 18-24 august 2016
Lecturi posibile ale Bucure┼čtiului jpeg

ÔÇ×Everything is connected.ÔÇť ÔÇô Thomas Pynchon

ÔÇ×Timpul se bifurc─â la nesf├«r╚Öit ├«n nenum─ârate viitoruri.ÔÇť ÔÇô J.L. Borges

Solenoid ÔÇô A patra dimensiune

Lumea din romanul Solenoid de Mircea C─ârt─ârescu se situeaz─â de la bun ├«nceput ├«n tiparul lumilor postmoderne, cvadridimensionale, care suport─â diverse intruziuni inexplicabile, interferen╚Ťe bizare cu posibile lumi paralele, din infinitele virtualit─â╚Ťi ale existen╚Ťelor noastre. Unele dintre personajele ce populeaz─â spa╚Ťiul romanului se afl─â ├«ntr-o conexiune subtil─â cu aceast─â alt─â dimensiune a lucrurilor ╚Öi tr─âiesc sub teroarea imposibilit─â╚Ťii de a evada, de a afla ce este dincolo. E vorba totodat─â despre lumi diferite ale multiversului, care se intersecteaz─â, provoc├«nd stranii fulgura╚Ťii, inexplicabile accidente ├«n ordinea obi╚Önuit─â a lumii recognoscibile: fie c─â s├«nt dispari╚Ťii misterioase, ├«n maniera romanelor sci-fi, surprinz─âtoare apari╚Ťii de fiin╚Ťe, entit─â╚Ťi (precum cele extraterestre descrise de portarul Ispas, sau siluetele spectrale din halucina╚Ťiile personajului-narator, supranumite ÔÇ×anomaliile saleÔÇť) sau obiecte (teseractele multicolore care apar pe c├«mp, la fel cum se iveau, ├«n povestirea borgesian─â Tl├Ân, Uqbar, Orbis Tertius, obiecte din lumea ideal─â Tl├Ân, f─âr─â ca aici s─â ajung─â ├«ns─â s─â substituie ├«ntreaga realitate).

E vorba de o lume pynchonian─â ├«n sensul ├«n care avem de a face cu un spa╚Ťiu heterotopic: unul ├«n care coexist─â mai multe lumi, cu structuri incompatibile, sau mai multe lumi posibile, fragmentare, ├«ntr-un spa╚Ťiu imposibil (Brian McHale, Postmodernist Fiction, 2003). La fel s├«nt ╚Öi ora╚Öele invizibile ale lui Calvino, lumile lui Borroughs, Cort├ízar, Alasdair Gray, Philip K. Dick etc., dar, cum observ─â Brian McHale, Zona pynchonian─â e paradigmatic─â pentru spa╚Ťiul heterotopic postmodern: pe m─âsur─â ce nara╚Ťiunea se dezvolt─â, lumea noastr─â ╚Öi ÔÇ×cealalt─â lumeÔÇť ├«ncep s─â se amestece, ÔÇ×halucina╚Ťiile ╚Öi fanteziile devin reale, metaforele devin literaleÔÇť. Cu alte cuvinte, tot ce st─âtea ├«nc─â sub semnul ├«ntreb─ârii, al ambiguit─â╚Ťii devine treptat rezultatul f─âr─â echivoc al contactului cu o alt─â lume. ├Än acela╚Öi fel, ├«n Solenoid, inexplicabile accidente se transform─â ├«n certitudini, pe m─âsur─â ce personajul dezleag─â etape din marea enigm─â care-l ├«nconjoar─â. ╚śtim c─â postmodernismul preia din science-fiction surprinz─âtor de pu╚Ťine elemente specifice acestuia, prefer├«nd adaptarea sau substituirea lor (de pild─â, ├«nlocuirea c─âl─âtoriei ├«n spa╚Ťiu prin deplasarea temporal─â sau imaginarea unor lumi viitoare ├«n locul unor lumi din galaxii ├«ndep─ârtate), ├«n Solenoid lumea bucure╚Ötean─â suport─â intruziunea, apoi invazia propriu-zis─â a unei alte lumi, cu elemente care nu ocolesc instrumentarul specific sci-fi-ului: portarul Ispas ├«╚Öi poveste╚Öte ├«n detaliu r─âpirea ╚Öi tipul de experimente fizice pe care le suport─â din partea unor entit─â╚Ťi nep─âm├«ntene, de asemenea ├«n roman e evocat─â imaginea unui dispozitiv extraterestru, care aduce teseractele la movila de la marginea ora╚Öului etc.

Miza integr─ârii acestor structuri ├«n nara╚Ťiunea postmodern─â e diferit─â ├«ns─â de cea a sci-fi-ului, mesajul cap─ât─â profunzime ╚Öi o alt─â semnifica╚Ťie: pentru un autor precum Borroughs, de pild─â, c─âl─âtoria ├«n timp e un simplu cadru care permite alunecarea, glisarea ├«ntre diferite culturi, identit─â╚Ťi, pentru Pynchon existen╚Ťa Zonei e un pretext pentru o deconstruc╚Ťie a spa╚Ťiului ╚Öi un mesaj de tip deleuzian etc. La Mircea C─ârt─ârescu, dincolo de structurile ╚Öi temele science fiction-ului, dar ╚Öi de evocarea unor c─âr╚Ťi apar╚Ťin├«nd genului (unele men╚Ťionate ca atare, precum T─âunul lui Ethel Lillian Voynich), mesajul transcende ├«ns─â teritoriile sci-fi-ului, e unul gnostic, metafizic, legat de sensul existen╚Ťei ca parcurs ini╚Ťiatic ╚Öi de marea obsesie a evad─ârii, eludat─â prin unica form─â imaginabil─â de acces la o alt─â dimensiune a lucrurilor: iubirea.

├Än Solenoid ├«ns─â, naratorul tr─âie╚Öte cu obsesia descoperirii unei a patra dimensiuni, dar ╚Öi a unei posibile comunic─âri ├«ntre lumi iremediabil diferite, ╚Öi cu sentimentul c─â se afl─â ├«n centrul unei mari conspira╚Ťii. El pare o Oedipa Maas masculin─â, din Strigarea lotului 49, care se aventura ├«n lectura unor semne ╚Öi indicii menite s─â-i deconspire povestea organiza╚Ťiei Trystero. Acest roman al lui Pynchon ├«ns─â, Brian McHale ├«l ├«ncadra la modernism din cauza dominantei sale epistemologice (╚Öi nu ontologice, care caracterizeaz─â scrierile postmoderne), a unei ezit─âri de a dezv─âlui componenta miraculoas─â, supranatural─â a ├«nt├«mpl─ârilor din roman ╚Öi a op╚Ťiunii pentru un final ambiguu. ├Än cazul Solenoidului, dubla component─â ÔÇô fantastic─â ╚Öi sci-fi ÔÇô e prezent─â ╚Öi finalul nu las─â loc nici unei interpret─âri: lumea recognoscibil─â, condamnat─â la un sf├«r╚Öit apocaliptic, sufer─â intruziunea unei alte lumi, superioare, ale c─ârei semne ╚Öi mesaje au fost prezente ÔÇô sub o form─â sau alta ÔÇô de-a lungul ├«ntregului parcurs ini╚Ťiatic al personajului.

Spa┼úii excep┼úionale 

C├«nd vorbim despre confruntarea dintre dou─â lumi, indiferent de situa╚Ťie, structura ontologic─â a lumii proiectate, spune McHale, e aceea╚Öi: o ontologie dual─â, pe de o parte lumea obi╚Önuit─â, pe de alta lumea de al─âturi ÔÇô a paranormalului sau a supranaturalului, depinde de caz. Ceea ce constituie preocuparea literaturii care vehiculeaz─â aceste teme este modul ├«n care se petrece ├«nt├«lnirea dintre aceste dou─â lumi. Marele ÔÇ×s─ârut al bilelor de biliard cosmiceÔÇť, coliziunea lumilor se petrece ├«n Solenoid la mai multe niveluri, miraculosul, inexplicabilul coexist─â de fapt cu evenimentul cotidian: al─âturi de ╚Öcoala din Colentina (╚Öi ea, la r├«ndul ei, alc─âtuire monstruoas─â, cu infinite paliere ╚Öi subterane) se afl─â fabrica unde se ├«nt├«mpl─â lucruri extraordinare, ├«n cl─âdirea Morgii (edificiu monumental, creat pe o arhitectur─â demn─â de orice povestire gotic─â) statuia Damn─ârii prinde via╚Ť─â ╚Öi ├«l strive╚Öte pe liderul picheti╚Ötilor etc.

├Äntreaga schem─â energetic─â pe care e a╚Öezat Bucure╚Ötiul, precum ╚Öi ├«mp├«nzirea sa cu zone ÔÇô uneori numite ÔÇ×magiceÔÇť ÔÇô a c─âror textur─â predispune la producerea unor anumite tipuri de evenimente ├«l calific─â printre spa╚Ťiile excep╚Ťionale. Pentru Mikola, straniul savant autodidact, arhitect al casei-vapor, Bucure╚Ötiul e a╚Öezat pe o re╚Ťea de puncte energetice ÔÇô asemenea nodurilor kircheriene ÔÇô, iar unul dintre acestea ├«l identific─â pe strada Maica Domnului: ÔÇ×Casa lui trebuia a╚Öezat─â ├«ntr-un nod, cel mai apropiat de pe hart─â. Puteai s─â afli punctele astea printr-o sensibilitate de geomant sau prin calcule numerologice ame╚Ťitoare. B─âtr├«nul folosise ambele c─âi: c├«nd a g─âsit, prin arta combinatorie, unul dintre nodurile Bucure╚Ötiului, a ╚Öi verificat acurate╚Ťea calculelor prin propriile lui facult─â╚Ťi suprasenzorialeÔÇť. Acolo e ÔÇ×zona magic─âÔÇť, pentru Mikola, ╚Öi apoi pentru personajul-narator, ├«n lini╚Ötea ÔÇ×de dinaintea apari╚Ťiei urechiiÔÇť, ├«n mijlocul cartierului de maidane ╚Öi locuin╚Ťelor ├«njghebate la ├«nt├«mplare, precar.

Fiec─ârui nod energetic ├«i corespunde c├«te un solenoid, o mare ÔÇ×bobin─â mistic─âÔÇť, cum este ╚Öi cel de sub casa-vapor, al c─ârui magnetism induce locuitorilor (la simpla ap─âsare a unui buton) levita╚Ťia.

Solenoizii care puncteaz─â aceast─â hart─â energetic─â subteran─â ascund aceea╚Öi structur─â obsesiv reluat─â ├«n proza c─ârt─ârescian─â, cea a spiralei: exist─â sc─âri ├«n spiral─â, care conduc fie ├«n cotloane subterane, fie ├«n foi╚Öoare secrete (chiar ├«n turnul casei-vapor se ajunge pe o scar─â ├«n spiral─â), spirala urechii interne, melcul acesteia, ├«n Solenoid marea dilem─â a personajului-narator este dac─â ÔÇ×mesajul poate trece de pe-o spir─â pe alta, ├«n ciuda deosebirilor tragice dintre lumiÔÇť (s. m.). Spa╚Ťiul bucure╚Ötean se constituie, prin intermediul h─âr╚Ťii energetice, ├«ntr-o structur─â labirintic─â ce presupune un parcurs ini╚Ťiatic; solenoizii semnaleaz─â astfel de centre de energie, iar puterea lor magnetic─â adunat─â va fi cea care va duce la desprinderea ╚Öi ├«n─âl╚Ťarea ora╚Öului de la p─âm├«nt, din final.

La Pynchon, ├«n Curcubeul gra┬şvita┬ş╚Ťiei, solenoizii s├«nt bobinele magnetice care, ascunse vederii, pun ├«n mi╚Öcare bilele la pinball ÔÇô for╚Ťe subterane, imperceptibile, care mi╚Öc─â lumea. Obiecte cosmice, dintr-un material extraterestru (provin dintr-un corp ceresc str─âin de P─âm├«nt, un planetoid), care ├«l schimb─â radical pe cel ce le percepe energia, solenoizii ├«nchid ├«n ei ÔÇ×╚Öarpele magneticÔÇť ╚Öi ÔÇ×energiaÔÇť ÔÇô elemente-cheie ale g├«ndirii pynchoniene, care conjug─â fizica ╚Öi metafizica, g─âse╚Öte misticul ├«n fizic ÔÇô a╚Öa cum o anun╚Ť─â chiar motto-ul romanului Curcubeul gravita╚Ťiei, apar╚Ťin├«nd lui Wernher von Braun (Peter L. Cooper, Signs and Symptoms. Thomas Pynchon and the Contemporary World, 1983).

Necropolis levitînd

Amplu construit─â, de-a lungul ├«ntregului roman, imaginea Bucure╚Ötiului ca un Necropolis (alc─âtuire urban─â stranie, cu case comunicante, tuneluri ╚Öi u╚Öi secrete, d─âr─âp─ânat ╚Öi l─âsat la voia-nt├«mpl─ârii) care a╚Öteapt─â distrugerea, interven╚Ťia inevitabil─â a unui corp cosmic, imprim─â cititorului impresia unui ora╚Ö apocaliptic, ante-dezastru: ÔÇ×El ap─âruse deodat─â, deja ruinat, f─âr├«mi╚Ťat, cu tencuiala c─âzut─â ╚Öi nasul gorgonelor de stuc ciobitÔÇŽ Se dorise proiectarea din capul locului a unui ora╚Ö mai uman ╚Öi mai emo╚Ťionant dec├«t o Brasilie de beton ╚Öi sticl─â. Arhitectul de geniu proiectase str─âzi str├«mbe, canale desfundate, vile c─âzute pe-o r├«n─â, invadate de b─âl─ârii, case cu peretele de la fa╚Ťad─â c─âzut cu totul, ╚Öcoli impracticabile, magazine cu ╚Öapte etaje, ╚Öuie ╚Öi spectrale. ╚śi, mai ales, Bucure╚Ötiul fusese proiectat ca un mare muzeu sub cerul liber, muzeu al melancoliei ╚Öi-al ruin─ârii tuturor lucrurilorÔÇť.

Imaginea de la sf├«r╚Öitul romanului, cu Bucure╚Ötiul levit├«nd, propulsat de magnetismul solenoizilor, aminte╚Öte de scenariile unor produc╚Ťii sci-fi, dar ╚Öi de romanele postmoderne care ├«mprumut─â instrumentarul acestui gen, r─âm├«n├«nd una dintre cele mai puternice din literatura rom├ón─â. ├Än finalul apocaliptic, Bucure╚Ötiul se desprinde de la p─âm├«nt, permi╚Ť├«nd bolgiei infernale de dedesubt ÔÇô a demonilor suferin╚Ťei ╚Öi durerii omene╚Öti ÔÇô s─â se reverse ├«n lume. ├Än cele din urm─â, fuga ╚Öi retragerea din lume a celor doi, ├«nso╚Ťi╚Ťi de feti╚Ťa Irina, ca ├«n C─âl─âuza tarkovskian─â, ├«n capela d─âr─âp─ânat─â de la marginea ora╚Öului, evoc─â deopotriv─â imaginea infernului gotic dantesc, dar ╚Öi pe cea a Judec─â╚Ťii de Apoi boschiene: ÔÇ×Bucure╚Ötiul, lumea mea, s-a ├«n─âl╚Ťat la ceruri. ├Än locul lui a r─âmas conul unei gropi f─âr─â fund, merg├«nd poate p├«n─â ├«n centrul p─âm├«ntului ╚Öi a┬şv├«nd corespondent, ├«n emisfera cealalt─â, un munte alb ca laptele, ├«n─âl╚Ťat din valuri verzi ╚Öi limpezi, poate. C├«nd marele ora╚Ö zbur─âtor s a ├«n─âl╚Ťat destul, am v─âzut cu oroare punga de iad pe care durerea noastr─â-o hr─ânise: legiunile de demoni care ne parazitaser─â, ca ni╚Öte larve de trichinela, via╚Ťa interioar─âÔÇť.

Prin intermediul amplului portret care i se face de-a lungul romanului, Bucure╚Ötiul intr─â ├«n galeria marilor ora╚Öe ale literaturii postmoderne: ÔÇ×Ora╚ÖulÔÇť lui Cort├ízar (cel ├«n care unii pot recunoa╚Öte Parisul, al╚Ťii Barcelona, c─âci totul ╚Ťine de privire ╚Öi de perspectiva privitorului), ora╚Öele invizibile ale lui Calvino, New York-ul lui Paul Auster, cu mesajele sale secrete ÔÇ×├«nscriseÔÇť ├«n harta ora╚Öului, Londra ÔÇ×ZoneiÔÇť pynchoniene etc.

đ│MiracoleleÔÇť
tehnologiei ÔÇŁn Zilele regelui

Suspendat deasupra Bucure╚Ötiului, de la ├«n─âl╚Ťimea celor 188 de trepte ale Turnului Col╚Ťei, Joseph Strauss ÔÇ×├«n╚Ťelegea prea bine c─â nu e ├«n v─âzduh, dar cu toate astea credea c─â zboar─âÔÇť. Starea contradictorie, provocat─â de neobi╚Önuita ascensiune ╚Öi privire de deasupra a lumii, iluzia desprinderii de la sol e de asemenea o obsesie a veacului al XIX-lea. ├Äns─â fantasma zborului nu se asociaz─â neap─ârat dorin╚Ťei de a vedea lucrurile de sus, spune Marc Desportes (Paysages en mouvement. Transports et perception de lÔÇÖespace, XVIIIe-XXe si├Ęcle, 2005) ÔÇô cel care viseaz─â s─â zboare, s─â intre ├«n posesia unui alt corp, care s─â aib─â noi puteri, e mai degrab─â preocupat de elaboratele ma╚Öin─ârii care s─â-i permit─â desprinderea de p─âm├«nt ╚Öi ├«n─âl╚Ťarea c─âtre cer. Viziunea lui nu e, prin urmare, una de detaliu, ci mai degrab─â una cartografic─â, de ansamblu. Dar privirea panoramic─â ofer─â mai mult dec├«t o reconstituire cartografic─â, ce interpune ├«ntre peisaj ╚Öi reprezentarea lui un cod necesar ÔÇô spre deosebire de imaginea cartografic─â, cea panoramic─â, direct─â, nu presupune nici un proces intermediar ╚Öi permite ├«nregistrarea ├«ntregului peisaj.

Secolul al XIX-lea tr─âie╚Öte la paroxism toate transform─ârile tehnologice ╚Öi noile descoperiri care anun╚Ť─â la noi epoca industrializ─ârii, e o lume fascinat─â de noutate. Toate noile ma╚Öin─ârii minunate, care par ├«nc─â fantastice gadget-uri de ne├«nchipuit, pun treptat st─âp├«nire pe vie╚Ťile tuturor ÔÇô ├«ns─ârcinat─â ╚Öi suferind de gre╚Ťuri, Elena Ducovici nu-╚Öi dore╚Öte, cum am v─âzut, nimic altceva dec├«t s─â se plimbe cu trenul (╚Öi ea, ca mul╚Ťi dintre locuitorii Bucure╚Ötiului), ├«ns─â╚Öi apari╚Ťia G─ârii Filaret e un eveniment ├«nv─âluit ├«n mister ╚Öi cu totul nea╚Öteptat: ÔÇ×Gara Filaret, a╚Öa cum se ar─âtase ea deodat─â, dincolo de uria╚Öa vie a Mitropoliei ╚Öi departe de primele case ale ora╚Öului, p─ârea picat─â din cer. Cochet─â ╚Öi stingher─â, f─âr─â leg─âturi cu lumea ├«n care nimerise, suporta v├«ntul aspru ╚Öi asaltul ne├«ncetat al sufletelor mistuite de curiozitate, care o cercetau ca pe o ditamai groz─âviaÔÇť. Apari╚Ťia neverosimil─â ÔÇô sintagma ÔÇ×picat─â din cerÔÇť nu e ├«nt├«mpl─âtoare, sursa evenimentului p─âr├«nd s─â fie una situat─â sub auspiciile miracolului ÔÇô, amplasamentul extraurban (dincolo de dealul Mitropoliei), izolat─â ÔÇô arhitectural ╚Öi utilitar ÔÇô de restul alc─âtuirii urbane, gara e inaugurat─â cu fast ╚Öi chiar Joseph (familiarizat cu mersul cu trenul) se las─â contaminat de ÔÇ×nebunia colectiv─âÔÇť, cump─âr├«nd bilete pentru el ╚Öi so╚Ťia sa. ├Äntregul registru sintagmatic contribuie ├«ns─â la crearea impresiei de n─âuceal─â fascinat─â, ca ├«n preajma unui miracol religios (alt─â marc─â a stilului lui Filip Florian, maestru al descrierilor laborioase, subtile): sufletele s├«nt ÔÇ×mistuite de curiozitateÔÇť, gara nu pare din lumea aceasta, e o ÔÇ×groz─âvieÔÇť.

E firesc, prin urmare, c─â toate lexemele care definesc noul mijloc de transport s─â par─â desprinse din┬ştr un bestiar mitologic ÔÇô trenul e, pe r├«nd, ÔÇ×dihania aciuit─â la sudÔÇť, ÔÇ×╚Öarpe lung, metalic ╚Öi puf─âitorÔÇť, ÔÇ×animal de fierÔÇť, ÔÇ×lighioan─â gr─âbit─âÔÇť. Simbolistica animalier─â e prezent─â ori de c├«te ori se vorbe╚Öte despre prima linie de cale ferat─â din Principate, iar cei doi au parte de o c─âl─âtorie fascinant─â ├«n p├«ntecul ÔÇ×animalului de fierÔÇť.

E important ├«ns─â de sesizat ╚Öi cum se transform─â peisajul, odat─â cu noua modalitate de raportare la el: cum se vede acesta din viteza trenului, cu totul neobi╚Önuit─â pentru c─âl─âtori (ast─âzi, nesemnificativ─â, patruzeci de kilometri la or─â), c─ârora le provoac─â st─âri de r─âu. Peisajul fluid, care alunec─â pe l├«ng─â cei doi, sustr─âg├«ndu-se mereu privirii lor, e altul chiar ╚Öi dec├«t cel surprins de la ├«n─âl╚Ťimea Turnului Col╚Ťei, mai ame╚Ťitor, mai spectaculos: ÔÇ×Se ╚Ťineau de m├«n─â ╚Öi vorbeau ╚Öoptit, iar cu timpul au uitat s─â-╚Öi mai spun─â ce g├«ndeau, l─âs├«ndu-se prad─â propriilor reverii, ├«n balansul trenului, cu imaginile tomnatice ale c├«mpiei perind├«ndu-se pe sub ochii lor, cu ╚Ťignalul locomotivei asurzindu-i uneoriÔÇť. Absorbi╚Ťi de filmul peisajului, cei doi se comport─â conform temperamentelor ╚Öi intereselor individuale: ├«n vreme ce Elena z├«mbe╚Öte continuu complet fascinat─â de noua experien╚Ť─â, pentru Joseph plimbarea e un prilej de rememorare a altor c─âl─âtorii similare, legate ├«ntr-un mod sau altul de leg─âtura complicat─â pe care o ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte cu Carol.

Experien╚Ťa feroviar─â deschide drumul unei noi raport─âri la spa╚Ťiu, c─âci ea nu are doar un caracter utilitar, ci e o experien╚Ť─â ├«n sine, care ÔÇ×uime╚Öte prin noutatea sa ╚Öi schimb─â habitudiniÔÇť. Respins─â sau adoptat─â cu entuziasm, posibilitatea c─âl─âtoriei cu trenul implic─â ╚Öi fundamentale transform─âri interioare, ca ╚Öi ale percep╚Ťiei: corpul fiind exclus din discu╚Ťie, c─âci el e imobil, ├«n repaos, ├«ntreaga aten╚Ťie e concentrat─â asupra peisajului care se deruleaz─â, ca o succesiune de fotografii, dincolo de fereastra trenului, cu efecte care merg de la contempla╚Ťie, reverie ╚Öi rememorare la angoas─â ╚Öi chiar team─â (catastrofa feroviar─â e un scenariu mereu ┬şluat ├«n calcul).

Cele dint├«i imagini ale Bucuresciului ÔÇ×├«ncins ╚Öi nep─âs─âtorÔÇť descoperit treptat de Joseph Strauss stau sub semnul unei alte calit─â╚Ťi a timpului ÔÇô acesta curge ╚Öi el altfel aici sau, mai bine zis, ÔÇ×se m─âsura ├«n feluri diferite aici, la BucuresciÔÇť ÔÇô imaginea fiind deseori asociat─â cu cea a curgerii lene╚Öe a D├«mbovi╚Ťei cu ÔÇ×ap─â pu╚Ťin─â ╚Öi puturoas─âÔÇť (├«n secolul al XIX-lea, trecerea timpului e deseori comparat─â cu un fluviu lung ╚Öi lini╚Ötit, ╚Öi chiar dac─â exist─â evenimente care ├«i abat cursul lini╚Ötit, nimic nu-l poate ├«ntrerupe ÔÇô vezi B. Westphal, La G├ęocritique. R├ęel, fiction, espace, 2007). Metafora temporal─â ne aduce ├«n preajma unor observa╚Ťii similare, apar╚Ťin├«nd de data aceasta naratorului din romanul Ioanei P├órvulescu, care observ─â c─â zilele bucure╚Ötene s├«nt ÔÇ×├«nc─âp─âtoareÔÇť.

S├«nt numeroase imaginile care asociaz─â trecerea timpului cu lenta curgere a D├«mbovi╚Ťei, iar momentul schimb─ârii, care ├«ncepe ├«n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, e semnalat tot ├«n termenii unei metafore temporale: ÔÇ×Iar dac─â timpul, acum, tot nu mai aducea cu lentoarea D├«mbovi╚Ťei, ci cu alunecarea pe ╚Öine a unei locomotive, trenurile ├«ncepuser─â s─â circule bini╚Öor prin ╚Ťar─âÔÇť. E acum o alt─â epoc─â, cu ÔÇ×timpurile zorite, care nu mai ╚Ťineau cont de curgerea posac─â a D├«mbovi╚Ťei ╚Öi de l├«ncezeala muscalilorÔÇť, iar obsesia oamenilor fa╚Ť─â de progres ╚Öi schimbare se reflect─â la toate nivelurile mentalului colectiv: numele hanurilor ╚Öi hotelurilor cap─ât─â accente occidentale sau se schimb─â, pur ╚Öi simplu (e vremea transform─ârii Hanului lui Manuc ├«n Hotel Dacia sau a Otelului Otetele╚Öanu ├«n Hotel Frascatti), locul bisericii Sf. Ioan cel Mare e luat de Casa de depuneri, consemna╚Ťiuni ╚Öi economie, iar aproape de sf├«r╚Öitul anului 1876 apare ├«n Bucure╚Öti prima statuie, ├«n ÔÇ×buricul t├«rguluiÔÇť, statuia ecvestr─â ├«nf─â╚Ťi╚Ö├«ndu-l pe Mihai Viteazul, a francezului Albert Carrier de Belleuse (maestru al lui Auguste Rodin ├«ntre 1864 ╚Öi 1870). Statuia ÔÇ×UnificatoruluiÔÇť exprim─â dorin╚Ťa general─â a rom├ónilor de independen╚Ť─â ╚Öi e precedat─â de ├«ndelungate controverse, legate de amplasarea, realizarea sa artistic─â (Gh. Parusi, Cronologia Bucure╚Ötilor. 20 septembrie 1459 ÔÇô 31 decembrie 1989. Zilele, faptele, oamenii Capitalei de-a lungul a 530 de ani, Editura Compania, 2007) ╚Öi ├«nso╚Ťit─â de scepticismul puterilor str─âine care nu v─âd cu ochi buni ini╚Ťiativa rom├ónilor.

Pentru Joseph Strauss ├«ns─â, ceremonia nu are o semnifica╚Ťie anume, el r─âm├«ne observatorul deta╚Öat al unei lumi cu ale c─ârei fr─âm├«nt─âri ╚Öi idealuri nu se identific─â niciodat─â p├«n─â la cap─ât: ├«n vreme ce locuitorii ora╚Öului s├«nt cuprin╚Öi de ÔÇ×patim─âÔÇť la aflarea ve╚Ötii, pe Joseph ÔÇ×chestiunea nu ├«l aprindea deloc, poate fiindc─â v─âzuse sute de statui ├«n via╚Ť─âÔÇť. 

(Fragmente din volumul Bucure╚Ötiul literar. ╚śase lecturi posibile ale ora╚Öului, ├«n curs de apari╚Ťie la Editura Humanitas. Subtitlurile apar┼úin redac┼úiei.) 

Andreea R─âsuceanu este critic literar.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.