Lectura senzorială

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Lectura senzorială jpeg

Am ajuns săptămîna trecută la Comana, cam într-o doară, fără să mă gîndesc prea mult. L-am întrebat pe Dan Stanciu (care-a petrecut mult timp acolo încă de pe vremea cînd era elev la Liceul „Tonitza“) cum se ajunge la casa lui Gellu Naum şi mi-a explicat, cum face de obicei, eliptic şi geometric: de la Mănăstirea Comana drept pînă în centru, apoi dreapta şi o vezi pe dreapta, acoperită de iederă. Aşa a fost, doar că – venind din partea opusă – invers.

Casa de la Comana, aflată acum în grija Fundaţiei „Gellu Naum“, e un loc cu totul privilegiat în biografia lui Gellu Naum, urmele ei şi ale împrejurimilor mlăştinoase sînt un topos imposibil de ignorat în multe texte naumiene, în poeme sau în Zenobia, dar şi în dialogul autobiografic cu Sanda Roşescu, înregistrat în iarna dintre anii 1975-1976, probabil la Bucureşti, nu la Comana, unde soţii Naum locuiau doar vara. Cu toate acestea, Comana, cu haloul ei luminos, revine de mai multe ori chiar şi în acest dialog despre interior-exterior, certitudini eruptive, lectura senzorială sau despre disponibilitate şi înţelegerea liberă adusă de aceasta. În fond, Comana pare mai mult decît un loc exterior, aşa cum Japonica, pisica lui Gellu Naum, era cineva care înţelegea în mod natural cum anumite fiinţe (sau nefiinţe) pot fi favorabile sau nefavorabile cuiva. 

Călătoria la Comana, în mlaştini şi prin „pădurea care vîjîie de cîte ori e vînt“, mi-a amintit, în primul rînd, această convorbire veche de aproape 40 de ani pe care o psihanalistă jungiană (ce trăieşte azi în Franţa) a provocat-o ca pe un „joc al adevărului“. Pornită fără ideea publicării, fără o schemă literară, biografică sau „parapsihologică“ (subiect tentant ori de cîte ori vine vorba despre Gellu Naum), convorbirea transcrisă a rămas în arhiva Naum, fiind editată după moartea acestuia de Simona Popescu, la Editura Paralela 45. Cele cîteva cuvinte de introducere ale Sandei Roşescu, de o modestie rară, par o curioasă recunoaştere a unei situaţii de viaţă: da, în urmă cu mult timp, l-a înregistrat, în şase seri succesive, pe Gellu Naum vorbind despre lucruri esenţiale, mai importante decît literatura şi mai importante decît grupul suprarealist, nici ele trecute cu totul sub tăcere.

Probabil lucrul cel mai important pe care-l descrie Gellu Naum în acest dialog „între mine şi mine cu ajutorul tău“ (cum îi spune, spre final, „favorabilei“ Sanda Roşescu) este felul în care ne lucrează „maladia conştientului“. E o zonă suficient de obscură, limpezită doar oblic prin fapte de viaţă şi povestiri despre „dresajul disocierilor conştiente“ şi care ar fi, desigur, o bună introducere la Calea Şearpelui, cu condiţia să nu pierdem din vedere avertismentul naumian: „Nu concep dobitoc mai mare decît cel care, după ce ar auzi bîiguielile astea ale mele, ar încerca să-mi interpreteze, să-mi explice, să-mi dezocultizeze poemele în «lumina» lor. Toată pălăvrăgeala mea nu are nimic a face cu poemele mele, deşi e acelaşi lucru. Dar, ca să fie acelaşi lucru, trebuie mai întîi să fie înţelese ca fiind altceva, nu ca un lucru separat...“ 

Ce m-a interesat însă în mod deosebit la această relectură accidentală (am aflat apoi că pe 29 septembrie se împlinesc 10 ani de la moartea lui Gellu Naum) au fost trei lucruri, importante nu doar în cărţile sale: lectura senzorială, oamenii „cu stea“ şi iubirile fericite. Lectura senzorială pe care o practică Gellu Naum e un soi de citire opusă lecturii conştiente, culturale – cum s-ar zice, cu creionul în mînă. La un prim nivel, de lectura senzorială ţine şi scufundarea în carte, identificarea cu diferitele personaje livreşti, înlocuirea timpului vieţii personale cu acela care se scurge (independent de tine, cititor) în carte. În accepţia lui Gellu Naum însă, lectura senzorială e mai mult decît atît, e o lectură cvasimediumnică prin care intri în contact cu „fraţi“ spirituali pe care-i recunoşti indiferent în ce limbă au scris, indiferent de „sisteme“ şi, mai ales, indiferent de obscuritatea aparentă a scrierii lor. Lectura senzorială e un alt fel de disponibilitate interioară prin care cititorul recunoaşte lucruri, fapte, situaţii pe care le împărtăşeşte într-un fel imediat cu scriitorul. E o experienţă (tangibilă) a nondualităţii care aduce infinit mai mult decît lectura raţională, diurnă, academică: „Îmi face plăcere să-ţi spun că nu reţin mai nimic din ce citesc. Nici date, nici nume, nici idei, nici evenimente... Reţin numai stări... Aşa, se creează un fel de contact între mine şi cel ce a scris textul... Înţeleg (de fapt, recunosc) ce spune el, dincolo de prima exprimare... Citesc cu uşurinţă textele obscure. De obicei, ele mi se par mai limpezi decît cele mai explicite manuale... Un tratat obscur, de alchimie, mi se deschide ca o scrisoare... Fireşte, nu e vorba de procedee, de formule sau mai ştiu eu ce... Mi se întîmplă să înţeleg (să recunosc) ceva pe care cel ce l-a scris poate că nici n-a bănuit că îl scrie... Într-o vreme, cînd nu mai suportam lectura cărţilor literare, citeam cu plăcere cărţi de fizică sau de geologie, scrise de specialişti, pentru specialişti. O, să nu-ţi închipui că mă instruiam!... Nu reţineam nimic din conţinutul lor «manifest», ca să zic aşa... Şi nici nu completam cu imaginaţia proprie nimic, pentru că procesul de recunoaştere se înfăptuia şi acolo, deşi pe alt plan. «Stările» aparţineau, fireşte, acelui plan...“ 

Cine ştie, poate chiar aşa, senzorial, ar trebui citită şi această carte vorbită, aproape brutală în adevărul ei.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.