La libr─ârie ca la pediatrie

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
La libr─ârie ca la pediatrie jpeg

Publicul libr─âriilor se infantilizeaz─â. E o tendin┼ú─â nou─â, descoperit─â ├«n urma unui studiu realizat de Buchreport, o publica┼úie specializat─â editat─â de Asocia┼úia Editorilor ┼či Librarilor din Germania. Tendin┼úa ÔÇô ilustrat─â de evolu┼úiile pie┼úei de carte din ultimul deceniu, dar conceptualizat─â de-abia acum ÔÇô poate fi depistat─â ┼či ├«n alte ┼ú─âri din Europa occidental─â. E mai degrab─â o chestiune cultural─â, chiar dac─â realit─â┼úile sociale, politice ┼či economice s├«nt esen┼úiale ├«n analiza fenomenului. Studiul se bazeaz─â, de fapt, pe ce (mai) citesc germanii. ┼×i lista celor mai citite c─âr┼úi din ultimii zece ani nu prea las─â loc de interpretare: best-seller de top s├«nt c─âr┼úile pentru copii. Aceast─â evolu┼úie e atestat─â ┼či de un al doilea calcul: primele 25 de titluri best-seller din Germania s-au v├«ndut ├«n aproape 40 de milioane de exemplare (tiraj cumulat), adic─â, ├«n medie, ├«n aproape 1,6 milioane de exemplare per titlu. Demografia ne spune c─â popula┼úia Germaniei (ca a multor ┼ú─âri din Europa occidental─â) ├«mb─âtr├«ne┼čte, c─â a┼ča-numita piramid─â a popula┼úiei e tot mai diform─â; studiile de pia┼ú─â realizate de sociologi ne arat─â c─â publicul t├«n─âr e tot mai pu┼úin interesat de lectur─â. ┼×i totu┼či ÔÇô cele mai v├«ndute c─âr┼úi s├«nt cele pentru copii. Cum s-a ajuns aici?

E un paradox pe care Buchreport ├«ncearc─â s─â-l explice. ├Änt├«i de toate, popula┼úia activ─â e, de fapt, cea mai pu┼úin preocupat─â de cump─ârat c─âr┼úi ┼či de citit: oamenii nu mai au timp s─â citeasc─â ┼či caut─â alte modalit─â┼úi de a-┼či petrece timpul liber. Copiii ┼či tinerii ├«nc─â mai citesc ÔÇô ei reac┼úioneaz─â ├«n primul r├«nd la recomand─ârile profesorilor (la bibliografiile ┼čcolare) ┼či la campaniile de media. Cei mai harnici la lectur─â s├«nt b─âtr├«nii ÔÇô evident, pentru c─â au timp. Elevii ┼či pensionarii ar fi categoriile sociale care fac lectoratul. O carte devine best-seller pentru c─â li se adreseaz─â ÔÇô se arat─â ├«n studiu. Partea bun─â a acestei analize e c─â ofer─â, ├«n sf├«r┼čit, o perspectiv─â asupra ceea ce ├«┼či dore┼čte publicul cititor. Partea proast─â e c─â rezultatele nu coincid cu aspira┼úiile editorilor sau, mai precis, cu ambi┼úiile acelor editori care ├«┼či doresc s─â ofere literatur─â de calitate pentru un public cultivat.

Printre cele 25 de c─âr┼úi de top, primul loc e ocupat de seria aventurilor lui Harry Potter. Toate cele ┼čase volume apar ├«n acest clasament. Cele trei romane pentru tineret scrise de Cornelia Funke (Inim─â de cerneal─â, S├«nge de cerneal─â ┼či Moarte de cerneal─â) se afl─â ┼či ele ├«n top, urmate de dou─â romane cu vampiri de Stephenie Meyer. Urmeaz─â trei titluri de Dan Brown ÔÇô un autor care scrie, pe ├«n┼úelesul oricui, un soi de docu-fiction pe teme complicate, polemice. De abia pe locul 9 apare ┼či un roman adresat unui public cultivat ÔÇô Die Vermessung der Welt/M─âsura lumii, de Daniel Kehlmann ÔÇô, acesta fiind ├«ns─â considerat de critica literar─â o carte pu┼úin reprezentativ─â pentru opera autorului, c─âci prea simpl─â.

Rowling ┼či Funke s├«nt autoare cu un ├«nalt nivel literar ÔÇô consider─â Die Zeit ÔÇô, ar fi nedrept s─â punem succesul c─âr┼úilor lor pe seama unei tenta┼úii a comercialului sau a unei voite simplific─âri. ├Än c─âr┼úile lor e vorba despre lumi ┼či epoci fantastice, foarte diferite de cele ├«n care tr─âim. S├«nt ni┼čte basme contemporane, ni┼čte ÔÇ×pove┼čti de adormit copiiiÔÇť, doar c─â s├«nt scrise cu inteligen┼ú─â ┼či mai ales v├«ndute inteligent. Cei care le citesc o fac tocmai ca s─â evadeze din prezent, s─â tr─âiasc─â, prin literatur─â, ├«n ni┼čte lumi cu totul diferite de cea contemporan─â. Identificarea cu personajul? E o chestiune neesen┼úial─â ÔÇô a explicat un sociolog pentru Die Zeit. Cu adev─ârat important─â e identificarea cu fundalul pove┼čtii, cu peisajul, cu atmosfera. Acest gen de literatur─â ar oferi un teren de integrare pentru cei inadapta┼úi. Nu ┼čtiu dac─â e sociologic corect s─â tragi asemenea concluzii, ├«ns─â, cu siguran┼ú─â, premisele s├«nt corecte, de vreme ce tinerii ┼či b─âtr├«nii reprezint─â ├«ntr-adev─âr categorii ├«n r├«ndul c─ârora se g─âsesc cei mai mul┼úi inadapta┼úi.

Dar oare poate oferi literatura ┼či promisiunea unei integr─âri ├«n societatea real─â? David Copperfield, Cuore, Mary Poppins ÔÇô ca s─â numesc doar c├«teva dintre c─âr┼úile de succes pentru tineri, probabil best-seller ┼či ast─âzi ÔÇô nu furnizeaz─â re┼úete, la fel cum nu o fac nici romanele cu Harry Potter. Succesul celor din urm─â e dat ├«n primul de acel hype creat ├«n jurul supereroului. Mecanismele acestei isterii infantile au fost bine ├«n┼úelese de marile grupuri editoriale, care profit─â din plin.  

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.