Jupuirea lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Jupuirea lumii jpeg

ÔŚĆ Adrian O┼úoiu, Coaja lucrurilor sau Dans├«nd cu Jupuita, edi┼úia a III-a, Editura Polirom, 2010.  

La apari┼úia lui ├«n 1996, romanul lui Adrian O┼úoiu a fost un adev─ârat hit, repurt├«nd succes dup─â succes, at├«t ├«n comentariile criticilor de v├«rste ┼či de orient─âri estetice diferite, c├«t ┼či ├«n fa┼úa premiilor literare antinomice: al USR ┼či al ASPRO, ba chiar a p─âtruns ┼či ├«n mediile academice, unde a devenit obiect de studiu pentru poetica prozei postmoderne. Scriitorul b─âim─ârean a mai publicat ├«n urm─âtorii ani dou─â volume de proz─â scurt─â (Chei fierbin┼úi pentru ferestre moi ┼či St├«ng─âcii ┼či enormit─â┼úi, ambele datate azi din cauza jocurilor ┼či strategiilor meta-narative care implicau sistemele de operare ale computerelor de la jum─âtatea anilor ÔÇÖ90), dar ┼či cel mai interesant eseu teoretic dedicat p├«n─â acum prozei optzeciste, Ochiul bifurcat, limba sa┼čie. Strategii transgresive ├«n proza genera┼úiei ÔÇÖ80. ├Än ultimii zece ani ├«ns─â, Adrian O┼úoiu a disp─ârut cu totul ┼či sper ca acest comeback, chiar dac─â sub forma unei reedit─âri, s─â-l repun─â pe mica noastr─â orbit─â literar─â. Cu at├«t mai mult cu c├«t, cum scria Simona Sora anul trecut, chiar ├«n Dilema veche, despre acest ÔÇ×roman al romanelor postmoderneÔÇť, Coaja lucrurilor este ÔÇ×├«ntr-un fel, rezervorul tematic ÔÇô mereu deschis ┼či mereu proasp─ât ÔÇô al romanului rom├ónesc din ultimul deceniu; o lectur─â atent─â descoperind nu doar sugestii epice, locuri ┼či spa┼úii, procedee ┼či tehnici ├«n cele mai multe romane de dup─â 1996, dar ┼či o piatr─â de hotar nedep─â┼čit─â, ├«ntr-un sens, p├«n─â acum...ÔÇť Da, mai ales nedep─â┼čit─â, dat fiind c─â romanul postmodern rom├ónesc, orice ar fi ├«nsemnat acest concept ├«n efervescen┼úii teoretizan┼úi ani ÔÇÖ90, a r─âmas ├«nc─â o promisiune. ├Än literatura noastr─â, Coaja lucrurilor ÔÇô probabil cel mai nord-american roman rom├ónesc, ├«n sensul dat de autori precum Pynchon, Barth, Barthelme ÔÇô este, ├«n continuare, o ciud─â┼úenie experimental─â, o fic┼úiune postmodern─â distopic─â modular─â & pluristratificat─â, l├«ng─â care nu pot fi men┼úionate dec├«t romanele Femeia ├«n ro┼ču al trioului Nedelciu/Babe┼úi/Mih─âie┼č ┼či Derapaj de Ion Manolescu.  

Pe c├«t de solicitant─â e la lectur─â cartea lui Adrian O┼úoiu, pe at├«t de multe culoare de analiz─â dezvolt─â la fiecare pas acest roman simptomatic, scris ├«ntr-o perioad─â tranzitiv─â (e vorba de perioada 1987-1994) nu doar ├«n cadrul culturalului, ├«n special cel literar, dar ┼či ├«ntr-unul mai larg, istoric scindat, la nivel de mentalitate, de schimb─âri intrinseci ale unei societ─â┼úi aflat─â ├«n pragul unor decisive ┼či multiple metamorfoze. Cine nu vede aici tectonica schimb─ârilor socio-istorice ┼či proteismul fa┼úetelor lumii postmoderne (┼či) postdecembriste are toate ┼čansele s─â rateze o bun─â parte a ├«n┼úelegerii car┼úii. Sofisticat orchestrat ┼či d├«nd dovada unei reale virtuozit─â┼úi stilistice, f─âr─â de care totul s-ar fi transformat ├«ntr-un haos obscur ┼či definitiv, acest (post)roman este o demonstra┼úie multilingvistic─â la diverse paliere: grafic, textual, informativ ÔÇô prospectiv, ┼čtiin┼úific, mediatic, livresc, care vorbe┼čte, ├«n fond, despre alienarea conven┼úiilor comunic─ârii ┼či despre necesitatea descoperirii (sau nu neap─ârat) unor noi modalit─â┼úi, mai complexe, de percep┼úie a multiplelor realit─â┼úi dezvoltate instantaneu de noile mijloace de comunicare. O abordare pynchonian-gibsonian─â cvasi-holist─â, ┼čtiin┼úifico-filologico-metafizic-kitsch, de perfect sincretism milenarist spiritual-tehnologic-politic, fascinant─â prin ineditul posibilit─â┼úilor ÔÇô asta ne livreaz─â, cu inteligen┼ú─â ┼či sadism, acest autor, care, cu frenezia unui copil genialoid, asimileaz─â textului conven┼úional o tematic─â uluitor de eterogen─â ┼či ├«ntr-o serie ne├«ntrerupt─â de registre, de la umorul gratuit p├«n─â la caricaturalul grotesc ┼či gravitatea metafizic─â. Tot ce ├«nseamn─â liter─â, cifr─â, schem─â, semn, simbol, concept, teorie ├«┼či g─âse┼čte, la un moment dat, ra┼úiune textual─â ├«n aceast─â eterogen─â carte descris─â corect de autorul ei ca o ÔÇ×gaur─â neagr─â ┼čcare┼ú a absorbit tot ce a ├«nt├«lnit ├«n caleÔÇť. Seria absolut complet─â a artificiilor intertextualit─â┼úii se desf─â┼čoar─â sub ochii no┼čtri. Nimic ├«ns─â nu pare s─â scape de sub controlul auctorial care compune, recompune ┼či descompune orice cade sub inciden┼úa jocului textual ÔÇô (poli)semantic. ÔÇ×Nimic nu se pierde, totul se transhicgureaz─âÔÇť ├«n virtutea valen┼úelor multiple ┼či ascunse ale limbajului, precum celebrul precept talmudic. Despre acestea ┼či despre multe altele, dar nu despre toate, c─âci, practic, meta-cyber-enciclopedistul roman este inepuizabil, au vorbit pe larg criticii primelor dou─â edi┼úii, inclusiv eu. 

De┼či aria acestui tip de experiment lingvistic digresiv e aproape nelimitat─â, textul ├«n sine poate pierde/destabiliza lectorul, ├«ns─â nu-┼či p─âr─âse┼čte o anumit─â coeren┼ú─â a demonstra┼úiei. S-a vorbit de Finnegans Wake, dar e, fire┼čte, altceva, pentru c─â iese din paradigma modernist─â. Refuzul sintaxei b─âie┼úelului Eli (┼čtim ce-nseamn─â numele ├«n ebraic─â), care cunoa┼čte f─âr─â noim─â doar cuvintele, nu ne duce propriu-zis undeva. E o metafor─â al c─ârui sens trebuie altfel c─âutat. Realitatea jupuit─â, v─âduvit─â de sintax─â seam─ân─â cu orice, inclusiv cu ea ├«ns─â┼či. Prea multele c─âi pot ├«nsemna, astfel, inclusiv nici una. Esen┼úa ┼úine tocmai de con┼čtientizarea numeroaselor straturi suprapuse parc─â la infinit ┼či ├«n mijlocul c─ârora nu se afl─â nimic ÔÇô teoria rizomului deleuzian: ÔÇ×Parc─â-l ┼či v─âd pe temerarul explorator pornit ├«n aventura-i solitar─â, spintec├«nd noi ┼či noi straturi ┼či disp─âr├«nd ├«ntre nesf├«r┼čitele spirale de coaj─â... Adus la disperare de jungla asta de coji luxuriante, r─âzb─ât├«nd mereu prin izul amar al scoar┼úei jupuite, chinuit de dorin┼úa de a vedea odat─â ┼či odat─â miezul lucrurilor... Chinuit totodat─â de aprehensiunea c─â acea clip─â va fi o crunt─â deziluzieÔÇť. ├Än mod surprinz─âtor, mul┼úi comentatori au c─âutat Sensul, au vorbit de ini┼úiere, euristic─â, epifanie. Cu tot ineditul interven┼úiei autorului ├«n argumentul noilor edi┼úii care corecteaz─â sau indic─â noi piste de interpretare, de┼či vorbe┼čte ┼či despre ┼čarad─â sau antihermeneutica lui Sontag, nu cred ├«ntr-un punct final iluminator al acestei dispera(n)te c─âut─âri/r─ât─âciri ├«n ├«ns─â┼či Memoria cultural─â a lumii. Cu at├«t mai mult cu c├«t contrazice ├«ns─â┼či metafizica construc┼úiilor lingvistice ale postmodernismului enciclopedic, mediatic ├«n sensul cel mai larg, carnavalesc, ludic-apocaliptic, o metafizic─â democratizat─â ce nu impune ierarhii ┼či nu ÔÇ×sacrific─âÔÇť (nici) un sens ├«n favoarea altuia.  

La un moment dat, scriitorul face o descriere a gravurii Cobor├«re ┼či urcare a lui Escher, o descriere din care lipse┼čte ├«ns─â unul dintre omule┼úi, un gest de ocultare ├«n care eu v─âd o posibil─â cheie, c─âci e vorba tocmai de omule┼úul care prive┼čte deta┼čat z─âd─ârnicia celor prin┼či ├«n infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Izolat, deci deta┼čat, neimplicat, omule┼úul este chiar cititorul acestei c─âr┼úi pus ├«n fa┼úa unui spectacol din care de┼či ├«n┼úelege mi┼čcarea larg─â, de ansamblu, aceasta este at├«t de complex-paradoxal─â, ├«nc├«t sensul ┼či scopul mi┼čc─ârii ├«nt├«rzie s─â apar─â. R─âm├«ne a┼čadar coaja, c─âci miezul i se refuz─â cititorului deopotriv─â ca ┼či omule┼úului r─âzle┼ú ┼či g├«nditor, pentru care co┼čmarul mar┼čului absurd s-a sf├«r┼čit, dar c─âruia sensul ├«nc─â nu i se arat─â. Altfel, de ce ar mai ├«nt├«rzia pe sc─âri? Sensul e mai presus de orice avantaj al glis─ârii. Borges ├«nsu┼či vegheaz─â ├«n textul lui O┼úoiu atunci c├«nd Vera are intui┼úia unei vaste gr─âdini a ÔÇ×potecilor bifurcateÔÇť (ÔÇ×dialogurile ┼či timpurile lor amestecateÔÇť) sau chiar a catastifului ├«ntocmit de arhivarul universal, de Dumnezeul memoriei din Biblioteca Babel. 

Implicarea n─âuce┼čte, contemplarea are m─âcar parte de spectacolul extraordinar al magiei iluziilor suprafe┼úelor lumii. Aceast─â carte alienant─â, labirintic─â, cu periculoase valen┼úe hipnotice pentru orgoliul celui care crede ├«n putin┼úa descifr─ârii, este imaginea fascinant─â a lumii care, sub nesf├«r┼čitele-i coji, palpiteaz─â jupuit─â de sine mi┼čc├«ndu-se deopotriv─â gra┼úios, grotesc ┼či misterios ├«n c─âutarea unui sens care nu poate fi dec├«t ├«ns─â┼či dansul ei.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.