Istorii, memorii, ficţiuni

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Istorii, memorii, ficţiuni jpeg

● Bogdan Suceavă, Să auzi forma unei tobe, Millennium Books, 2013.

Au trecut exact zece ani de cînd am recenzat povestirile lui Bogdan Suceavă. La vremea respectivă, avea deja publicate cîteva cărţi, printre care şi un roman (de altfel, a debutat în 1990), unele chiar în format electronic, era o prezenţă activă în publicaţiile online şi îşi contura o carieră de universitar american. Recitite acum, cele două volume de povestiri antologate aici, Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii (Dacia, 2002) şi Bunicul s-a întors la franceză (Editura T, 2003) rezistă foarte bine. De atunci, Bogdan Suceavă n-a mai scris, din păcate, proză scurtă; a publicat, însă, patru romane, căci, în general, cam aşa funcţionează piaţa genului scurt la noi: se debutează cu proză scurtă şi, cu puţine excepţii, se continuă numai cu roman.

Sînt tentat să grupez cele 27 de povestiri ale lui Bogdan Suceavă în două mari categorii: povestirile realiste – inspirate fie din realitatea comunistă a anilor ’50-’80, fie din cea postdecembristă – şi povestirile fantastice – în general, la graniţa dintre livresc, steampunk, istorii alternative şi ficţiuni speculative (pe bază de teorii din fizică şi matematică, cu informaţii istorice şi din patristică), dar conţinînd şi eresuri populare; povestiri, în general, plasate temporal în societatea românească contemporană, dar coborînd şi mai jos, în secolul al XVIII-lea, ori trecînd oceanul pentru a relata cîteva istorii din mediul academic american sau din cel al imigranţilor. Dacă ar fi să afirm în care dintre aceste categorii excelează Bogdan Suceavă, mi-ar fi greu, pentru că povestiri foarte bune se regăsesc în ambele tipuri. Aş putea spune, însă, că prefer povestirile realiste, dar asta e mai mult o chestiune de gust personal. De aceea, poate, chiar şi la recitire, cele două povestiri – ambele realiste – care au dat, la vremea lor, şi titlurile volumelor, „Imperiul generalilor tîrzii“ şi „Bunicul s-a întors la franceză“, m-au interesat şi mi-au plăcut, din nou, cel mai mult. Ambele proze au ca protagonişti doi bătrîni. În prima dintre acestea, un general care şi-a făcut o carieră ministerială după evenimentele din ’89 şi care are fascinaţia – de fapt, mai degrabă nostalgia – puterii, acceptă cu greu spectrul pensionării; astfel că pune la cale o „combinaţie“ bazată pe şantaj, prin care să-şi menţină şi să-şi prelungească statutul. Toată strădania şi zbaterea lui sînt, însă, un efect al vanităţii într-o lume care, fatalmente, nu-i mai aparţine şi în interiorul căreia nu mai poate rămîne – este un om al trecutului. Premiată în manuscris de către Editura Nemira încă din 1993, „Imperiul generalilor tîrzii“ este cea mai veche, mai lungă şi mai bine scrisă dintre toate povestirile lui Bogdan Suceavă, probabil singura fără cusur.

În cealaltă povestire, „Bunicul s-a întors la franceză“, un bătrîn, fost ofiţer în al Doilea Război Mondial, ultimul supravieţuitor din statul major al unui anume colonel Vişoianu, resimte o datorie de onoare în „a scrie istoria, fără cenzură“ şi a apăra memoria acelui colonel care, după terminarea războiului, a devenit partizan, fiind ulterior prins şi executat de către comunişti. Lucrarea fostului ofiţer, obsedat – dintr-un simţ al datoriei amestecat cu cel al vinovăţiei că nu a fost de partea colonelului – de a da adevărata variantă a istoriei, este primită cu indiferenţă de un istoric literar care-i spune bătrînului, mai mult pentru a scăpa de insistenţele acestuia, că o asemenea carte ar stîrni interes dacă ar fi prezentată în franceză, adică într-o limbă de circulaţie europeană. Povestirea surprinde momentul în care bătrînul ofiţer se apucă să reînveţe limba franceză şi îşi rescrie singur memoriile, printr-un efort uriaş – de fapt, ultimul său mare asalt, doar că, (şi) de data aceasta, la fel de inutil. Dacă în prima povestire avem tema obsesiei pentru putere, în aceasta e vorba despre obsesia pentru adevăr; în ambele cazuri, însă, fiind vorba, de fapt, despre fatalitatea timpului şi neputinţa de a ţine pasul cu istoria. O altă povestire realistă bună, poate mai puţin reuşită decît cele discutate, este „În Bucureşti, cînd se lasă seară“, în care Tudor Bistreanu, membru al CC, se află pe punctul de a fi numit şef al Secţiei de Apărare Naţională şi are de înfruntat întîlnirea decisivă cu Elena Ceauşescu. Povestirea se desfăşoară, în mare parte, în seara de dinaintea marii întîlniri şi a posibilei numiri. Atmosfera e plină de tensiune pentru că soţia lui Bistreanu este labilă psihic, iar relaţia acesteia cu propria fiică se află într-un moment critic, orice scandal fiind motiv serios pentru a-i compromite numirea sau cariera.

La recitirea prozei scurte a lui Bogdan Suceavă, remarc cîte povestiri sînt inspirate ori au ca fundal comunismul. „Ora Nibelungilor“ (despre evacuarea unui sat săsesc şi transformarea lui în poligon, dar cu o sugestie de fantastic în final, care strică o povestire realistă, altfel, excelentă), „Praf de cărbune“ (un ţăran este trimis la Canal pentru ascunderea unor piese de teatru subversive, scrise de către un boier) şi „Zidul“ (un act de sabotaj feroviar în preajma unui Congres) – toate sînt povestiri dramatice din stalinism şi din perioada de după. Asta în timp ce povestiri precum „A trimis diavolul un pian“ (un ţăran primeşte prin poştă una dintre primele versiuni de calculator), „Tata a vrut televizor sîmbătă seară“ (despre o soluţie ingenioasă de a produce energie în casă pentru a contracara distribuirea capricioasă a energiei electrice) şi „Anii noştri cei mai frumoşi“ (aventuri estivale pe plaja de la Costineşti) sînt istorii comice din ceauşismul anilor ’80.

Şi de cealaltă parte – a fantasticului situat, cum spuneam, la graniţa dintre livresc, steampunk, istorii alternative, ficţiuni speculative şi eresuri populare – aş remarca o serie de povestiri. Cea titulară (un personaj ciudat din Bucureştiul antedecembrist, un fel de Zacharias Lichter savant, dezvoltă o teorie a sunetului universului), „Un obiect tensionat cu neobişnuite aplicaţii“ (ficţiune speculativă în baza unui Pateric străvechi de la o mînăstire ctitorie a lui Petru Rareş şi a unei sofisticate teorii de fizică), „Am vrut să ştiu de unde-i lumina“ (o povestire fantastică, în mediu rural, despre experimente radioactive; aşa cum „Urşi experimentali“ este despre existenţa unor urşi albi carpatini), dar şi „Miraculoasa istorie a înălţării omului în văzduh“ (o povestire cu zepelin de secol XVIII) şi „Cestita poveste a corabeei“ (o istorie scrise în limba letopiseţelor). Toate acestea denotă uşurinţa cu care Bogdan Suceavă se mişcă în registre stilistice diferite, dar şi – cum bine remarcă şi prefaţatorul Mircea Pricăjan – felul în care povestirile sale comunică cu romanele. Într-adevăr, povestirea titulară „Să auzi forma unei tobe“ pare prototextul romanului Venea din timpul diez (2004), aşa cum „O călătorie în jurul lumii“ (cu un Forrest Gump din Valea Rea), singurul text inedit al antologiei, pare inspirat din aceeaşi zonă a poveştilor şi eresurilor populare explorate în miniromanul Miruna, o poveste (2007). Povestirile de inspiraţie americană („Sensibilităţi aplicate“, „Ultimul diamant al coroanei“, „Celălalt asediu“ şi „Ireparabile“) n-au, deocamdată, corespondenţe tematice în romanele lui Bogdan Suceavă, dar asta contează prea puţin.

În peisajul literar românesc, sărac în proză scurtă (nici anul acesta, ajuns deja la jumătate, nu sînt semne că lucrurile vor sta altfel decît prost), antologia lui Bogdan Suceavă, chiar dacă conţine texte mai vechi, e o apariţie salutară.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi