ÔÇ×Istoria Zuleih─âi este despre emanciparea femeilorÔÇť ÔÇô interviu cu scriitoarea Guzel IAHINA

Laura CÂLŢEA
Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
ÔÇ×Istoria Zuleih─âi  este despre emanciparea femeilorÔÇť ÔÇô interviu cu scriitoarea Guzel IAHINA jpeg

De origine t─âtar─â, scriitoarea Guzel Iahina (n. 1977) a absolvit Facultatea de Limbi Str─âine a Institutului Pedagogic de Stat din Kazan, iar din 1999 locuie╚Öte la Moscova, unde a urmat cursurile ╚ścolii de Cinematografie, sec╚Ťia scenaristic─â. Inspirat─â din relat─ârile bunicii sale, o ├«nv─â╚Ť─âtoare t─âtar─â care a petrecut ╚Öaisprezece ani ├«ntr-o colonie de munc─â din Siberia, romanul Zuleiha deschide ochii a primit mai multe premii prestigioase ╚Öi a fost tradus ├«n limba rom├ón─â de Luana Schidu la Editura Humanitas Fiction. 

Exist─â o ├«ntreag─â literatur─â a deport─ârii ╚Öi a Gulagului ├«n Rusia. Ce v-a╚Ťi dorit s─â aduce╚Ťi nou scriind aceast─â carte?

├Äntr-adev─âr, ├«n Uniunea Sovietic─â ╚Öi ├«n Rusia exist─â o bogat─â tradi╚Ťie de literatur─â despre Gulag ╚Öi unii critici chiar consider─â c─â romanul Zuleiha deschide ochii face parte din acest tip de literatur─â. ├Äns─â, atunci c├«nd scriam romanul, eu nu aveam un scop ambi╚Ťios de a ad─âuga ceva la ce a fost spus de scriitorii clasici, de Soljeni╚Ť├«n, de ╚śalamov, de Evghenia Ginsburg. Nu, mai degrab─â voiam s─â spun o poveste care m─â afecta ╚Öi m─â emo╚Ťiona pe mine foarte puternic ╚Öi era o istorie inspirat─â din destinul bunicii mele, pentru c─â sursa principal─â de emo╚Ťie ╚Öi de inspira╚Ťie pentru acest roman a fost destinul ei. A╚Öa c─â voiam pur ╚Öi simplu s─â spun aceast─â poveste, s-o descop─âr ╚Öi eu ╚Öi, de asemenea, s-o inventez. Voiam ca, pornind de la aceast─â biografie, s─â creez un mit, mitul femeii care, dintr-o dat─â, prime╚Öte o a doua via╚Ť─â ╚Öi-╚Öi tr─âie╚Öte aceast─â a doua via╚Ť─â complet diferit─â de prima. Nu ├«ndr─âzneam s─â m─â g├«ndesc c─â continui tradi╚Ťia romanului de lag─âr, ci, din contra, mi-am interzis s─â citesc orice literatur─â pe acest subiect, pentru c─â ├«n╚Ťelegeam c─â influen╚Ťa acestei literaturi e, oricum, deja foarte puternic─â asupra mea ╚Öi, dac─â a╚Ö fi recitit ╚śalamov sau Soljeni╚Ť├«n, cu siguran╚Ť─â aceast─â influen╚Ť─â ar fi fost ╚Öi mai puternic─â. Am vrut s─â evit asta ╚Öi, de aceea, pe tot parcursul scrierii am citit doar chestii documentare, non-fic╚Ťiune, ╚Öi m─â uitam la filme. Dar nu am recitit clasicii literaturii de Gulag.

Care a fost cea mai grea parte a documentării și a scrisului?

Privirea de ansamblu mi-a dat-o literatura ╚Ötiin╚Ťific─â: am citit teze de doctorat, c─âr╚Ťi ╚Öi cercet─âri dedicate deport─ârii chiaburilor, lag─ârelor de munc─â care s-au fondat ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut ├«n Uniunea Sovietic─â. Privirea din─âuntru mi-au dat-o memoriile acelor oameni care au fost deporta╚Ťi ╚Öi care, ulterior, ╚Öi-au scris amintirile despre acea epoc─â. Tot aici, la acest capitol, a╚Ö trece ╚Öi amintirile bunicii mele care nu a scris nimic, dar mi-a povestit despre anii exilului siberian ╚Öi, de aceea, a fost o ├«ncercare pentru mine s─â fac leg─âtura emo╚Ťional─â cu aceste amintiri. O alt─â surs─â important─â au fost filmele despre colectivizare, despre asuprirea chiaburilor ╚Öi despre ├«nfiin╚Ťarea colhozurilor, filme documentare filmate chiar atunci ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut. Erau filmele lui Eisenstein, ale lui Dovjenko, regizori sovietici importan╚Ťi, ╚Öi aceste filme ├«╚Ťi permiteau s─â vezi, pe l├«ng─â actori, fe╚Ťe autentice de ╚Ť─ârani ╚Öi, a╚Öa, puteai s─â ├«ncerci s─â-i ├«n╚Ťelegi mai bine.

├Än ciuda ororilor deport─ârii ╚Öi ale condi╚Ťiilor de trai, exist─â un minunat mesaj optimist ├«n cartea dvs. referitor la leg─âturile dintre oameni, la umanitatea care rezid─â ├«n noi. Este acest optimism un crez de via╚Ť─â?

Pentru mine era foarte important s─â-mi p─âstrez atitudinea sufleteasc─â pe care o p─âstrase bunica mea fa╚Ť─â de experien╚Ťele din deportare. Ea a povestit despre cei 16 ani petrecu╚Ťi ├«n Siberia, pe de o parte cu groaz─â, desigur, pentru c─â au fost multe lucruri terifiante, ├«ngrozitoare, au murit foarte mul╚Ťi oameni, ╚Öi pe drum, ╚Öi ├«n timp ce construiau acolo s─âtucul lor ├«n taiga. Dar, ├«n acela╚Öi timp, ├«n amintirile ei ap─ârea acest motiv al c─âldurii, pentru c─â acolo, ├«n taiga, ├«ncercui╚Ťi fiind de p─âdurea de nep─âtruns, oamenii erau nevoi╚Ťi s─â stea aproape, s─â se sprijine unul pe cel─âlalt ╚Öi, ├«n final, acest spirit al ├«nfr─â╚Ťirii, aceast─â c─âldur─â, se percepea foarte clar ├«n povestirile bunicii. A╚Öa c─â mi-am formulat un obiectiv creativ, ╚Öi anume s─â scriu despre o tem─â dificil─â, dar f─âr─â s─â o fac ap─âs─âtoare. Mi-am dorit astfel s─â atrag cititorul dup─â mine, ca el s─â poat─â s─â p─â╚Öeasc─â peste partea ap─âs─âtoare a evenimentelor ╚Öi s─â simt─â eroul din punct de vedere emo╚Ťional ╚Öi s─â simt─â, mai ales, acest sentiment de c─âldur─â sufleteasc─â.

Unul dintre cele mai impun─âtoare personaje este Murtaza, so╚Ťul Zuleih─âi, reprezentant al lumii patriarhale, dominat─â de tradi╚Ťii ╚Öi foarte pu╚Ťin, sau chiar deloc, deschis─â la nou. Moartea lui Murtaza, de la ├«nceputul romanului, poate fi privit─â simbolic drept moartea necesar─â a lumii vechi pentru na╚Öterea acestei lumi noi ├«n care ├«nva╚Ť─â s─â tr─âiasc─â Zuleiha?

Pentru povestea Zuleih─âi era foarte important ca lumea ├«n care tr─âia ini╚Ťial s─â fie distrus─â complet, s─â nu mai r─âm├«n─â nimic din ea ╚Öi, cumva, din aceast─â lume complet ars─â, distrus─â, ea s─â se mute ├«ntr-o lume nou─â. De aceea, era necesar, desigur, s─â i se taie toate leg─âturile cu lumea veche ╚Öi, strict din punct de vedere al dramaturgiei, moartea lui Murtaza era absolut necesar─â, la fel ca ╚Öi moartea soacrei, un personaj de asemenea important, la fel ╚Öi privarea de cas─â, totul pentru ca ea s─â r─âm├«n─â singur─â, ╚Öi aceast─â singur─âtate cosmic─â s─â-i dea posibilitatea s─â se ├«ndrepte spre o nou─â via╚Ť─â. Pentru c─â ├«ntreaga istorie a Zuleih─âi este istoria descoperirii unei noi vie╚Ťi complet diferite de cea de dinainte, ├«n care omul este nevoit s─â se transforme total.

Se poate vorbi despre o transformare ╚Öi o na╚Ötere a feminit─â╚Ťii ├«n aceast─â lume nou─â? O na╚Ötere care nu era posibil─â ├«n lumea veche?

Putem s─â vorbim despre o emancipare a femeii care s-a petrecut ├«n Uniunea Sovietic─â. ╚śi ─âsta a fost, ├«ntr-adev─âr, un proces puternic ╚Öi extrem de rapid, pentru c─â femeile sovietice au primit dreptul la vot, ╚Öi toate celelalte drepturi egale cu ale b─ârba╚Ťilor, ├«n anul 1917; dup─â Noua Zeeland─â ╚Öi Suedia, URSS au fost a treia ╚Ťar─â care a acordat aceste drepturi. Zuleiha face parte dintre aceste femei ╚Öi faptul c─â ea, dintr-o stare subaltern─â, de sclav, se transfom─â ├«ntr-o femeie puternic─â ╚Öi independent─â corespunde adev─ârului istoric. Istoria Zuleih─âi este despre emanciparea femeilor, dar, ├«n acela╚Öi timp, ╚Öi despre na╚Öterea principiului feminin ├«n interiorul omului. Pentru c─â, la ├«nceputul pove╚Ötii, Zuleiha ├«ndepline╚Öte toate rolurile feminine, f─âr─â totu╚Öi, cumva, s─â fie o femeie. Ea nu ╚Ötie ce e dragostea b─ârbatului, nu ╚Ötie ce e dragostea copilului, iar, la final, c├«nd preia asupra sa func╚Ťiile b─ârbatului, merg├«nd s─â v├«neze ├«n taiga, c├«╚Ötig├«ndu-╚Öi existen╚Ťa, lu├«nd decizii independente, dac─â s─â r─âm├«n─â cu un b─ârbat sau nu, la sf├«r╚Öit, deci, ├«n ea se na╚Öte ╚Öi tr─âie╚Öte o adev─ârat─â femeie.


ÔÇô Scriitoarea Guzel Iahina. Foto: Cosmin B─âlu┼ú─â pentru vertizontal.ro

foto credit cosmin baluta vertizontal2 jpg jpeg

Se poate spune c─â aceasta este lumea nou─â, cea ├«n care femeia poate s─â aleag─â ce via╚Ť─â s─â aib─â ╚Öi pe cine s─â iubeasc─â?

Perfect adev─ârat, pentru ea aceasta este o eliberare, este o descoperire a sinelui. Pentru mine, ca autor, a fost foarte important ca Zuleiha s─â fie cea care ia decizia dac─â s─â r─âm├«n─â cu un b─ârbat sau nu. Pentru c─â acele probleme care apar ├«n fa╚Ťa ei s├«nt probleme eterne p├«n─â la urm─â, nu ╚Ťin de o perioad─â istoric─â. Femeile se confrunt─â dintotdeauna cu ele: ce s─â faci atunci c├«nd te-ai ├«ndr─âgostit de cine nu trebuie, de un du╚Öman, de exemplu? S─â r─âm├«i cu el sau s─â nu r─âm├«i? S─â te sacrifici de dragul copilului sau nu? ╚śi, dac─â te sacrifici de dragul copilului, po╚Ťi dup─â aceea s─â-i ceri s─â te r─âspl─âteasc─â pentru asta sau nu? ╚śi, p├«n─â la urm─â, eu mi-a╚Ö dori ca Zuleiha s─â r─âspund─â la acele ├«ntreb─âri pe care ╚Öi le pun femeile ast─âzi. Adic─â romanul s─â fie, pe de o parte, istoric ╚Öi, pe de alta, non-istoric.

Ignatov, celălalt mare personaj al romanului, este diferit de profilul obișnuit al conducătorului de lagăr comunist, el își pune probleme de responsabilitate și moralitate. Ce mai înseamnă responsabilitatea și moralitatea în această lume nouă, comunistă?

La ├«ntrebarea ce s├«nt moralitatea ╚Öi responsabilitatea ├«n noua lume, fiecare r─âspundea ├«n modul propriu. Pentru c─â exista un r─âspuns dictat de ideologie ╚Öi un r─âspuns personal. ╚śi, foarte adesea, r─âspunsul ideologic nu corespundea cu r─âspunsul individual. ╚śi asta se ╚Öi ├«nt├«mpl─â cu Ignatov, ├«n cele din urm─â. Ignatov, desigur, pentru mine, este al doilea personaj principal, la egalitate cu Zuleiha. El ├«ntruchipeaz─â rela╚Ťia conflictual─â dintre victime ╚Öi c─âl─âi. Pentru c─â, ini╚Ťial, el consider─â c─â este de cealalt─â parte a baricadei fa╚Ť─â de cei pe care-i duce ├«n Siberia, de partea c─âl─âilor. Dar, pe m─âsur─â ce avans─âm ├«n povestire, Ignatov ├«ncepe cu at├«t mai mult s─â se ├«ndoiasc─â de acest lucru. ╚śi, ├«n cele din urm─â, ├«╚Öi d─â seama c─â s├«nt cu to╚Ťii de aceea╚Öi parte a baricadei. ├Äntr-o parte este el, ├«mpreun─â cu to╚Ťi ace╚Öti ╚Ť─ârani deschiaburi╚Ťi ╚Öi, de cealalt─â parte, de fapt, este doar moartea. A╚Ö vrea s─â ar─ât c─â aceast─â grani╚Ť─â ├«ntre c─âl─âi ╚Öi victime adesea era transparent─â, poroas─â, ╚Öi cei care erau c─âl─âi, adesea deveneau victime, iar cei care erau victime, uneori fugeau ├«n tab─âra c─âl─âilor. Ivan Ignatov este rupt ├«ntre dou─â idei, ├«ntre dou─â r─âspunsuri: un r─âspuns uman ╚Öi unul ideologic. Pe de o parte, el trebuie s─â-i p─âzeasc─â pe cei pe care-i duce ├«n Siberia, trebuie chiar s─â-i omoare, dac─â se g├«ndesc s─â evadeze, dar, ├«n acela╚Öi timp, este nevoit s─â le dea de m├«ncare, s─â le g─âseasc─â hran─â, medicamente, s─â le asigure un ad─âpost. ├Äntr-un anumit sens, el devine un p─ârinte pentru ei. ╚śi tocmai asta ├«l ajut─â, ├«n cele din urm─â, s─â aleag─â partea sa uman─â, f─âc├«nd alegerea final─â.

Mi s-a p─ârut c─â e vorba despre dou─â feluri de supravie╚Ťuire ├«n roman: una este lupta pentru supravie╚Ťuirea fizic─â, pentru hran─â, ad─âpost, medicamente, ╚Öi cealalt─â este supravie╚Ťuirea spiritual─â, prin art─â. Poate fi v─âzut─â arta ca o cale de supravie╚Ťuire, de evadare?

Perfect adev─ârat. ╚śi, ├«n leg─âtur─â cu supravie╚Ťuirea spiritual─â, rolul principal ├«n roman este jucat de acel grup de intelectuali din Leningrad, a╚Öa-zisele ÔÇ×resturi leningr─âdeneÔÇŁ, un grup de oameni de care nimeni n-are nevoie, ni╚Öte resturi pentru c─â s├«nt lipi╚Ťi la trenul lui Ignatov ├«ntr-una dintre sta╚Ťii. ╚śi tocmai ace╚Öti oameni, ridicoli, absurzi, slabi, prost ├«mbr─âca╚Ťi, se dovedesc a fi mai puternici dec├«t mul╚Ťi ╚Ť─ârani, ai fi zis adapta╚Ťi ╚Öi puternici, reu╚Öind ├«n cele din urm─â s─â se dovedeasc─â puternici suflete╚Öte ╚Öi s─â r─âm├«n─â ├«n via╚Ť─â. Aici mi-am permis s─â m─â folosesc de autoritatea auctorial─â ╚Öi s─â-i las ├«n via╚Ť─â fiindc─â, pentru mine, asta a fost important ╚Öi din punct de vedere simbolic. Desigur, ├«n via╚Ť─â, probabil, lucrurile s-ar fi petrecut mult mai tragic ╚Öi, ├«n realitate, cel mai probabil, ace╚Öti oameni ar fi murit ├«n Siberia. Dar, pentru mine, faptul c─â ei au r─âmas ├«n via╚Ť─â este foarte important, pentru c─â for╚Ťa spiritului adesea se dovede╚Öte a fi mai puternic─â dec├«t for╚Ťa trupeasc─â. ├Än ceea ce prive╚Öte posibilitatea artei de a fi o cale de supravie╚Ťuire, crea╚Ťia pictorului leningr─âdean care picteaz─â ├«n clubul local ceva care seam─ân─â cu o Capel─â Sixtin─â reprezint─â pentru mine un fel de teritoriu al libert─â╚Ťii. Este un spa╚Ťiu unde au acces doar cei care s├«nt liberi, care pot crea, ╚Öi asta este cea mai bun─â metod─â de supravie╚Ťuire, de a te p─âstra pe tine ├«nsu╚Ťi.

De╚Öi roman de debut, Zuleiha deschide ochii a avut un mare succes la apari╚Ťie, fiind l─âudat de Uli╚Ťkaia ╚Öi Vodolazkin. Dar se spune c─â nu primul roman e cel mai greu de scris, ci al doilea. C├«t este de greu s─â scrii dup─â un asemenea succes?

Mul╚Ťumesc pentru aceast─â ├«ntrebare! (R├«de) Este foarte greu s─â scrii, ├«ntr-adev─âr, dup─â un asemenea roman, este incredibil de greu! ╚śi acum vorbesc cu at├«ta u╚Öurin╚Ť─â despre asta pentru c─â am terminat de scris al doilea roman. [A ap─ârut, ├«n luna mai, ├«n libr─âriile ruse╚Öti ÔÇô n.r.] Dar istoria scrierii acestui roman a fost una foarte dificil─â. Pe de o parte, fenomenul celui de-al doilea roman este o treapt─â cu care mul╚Ťi scriitori se lupt─â. Pe de alt─â parte, este ╚Öi o responsabilitate fa╚Ť─â de cititorii c─ârora le-a pl─âcut primul roman. ╚śi e vorba ╚Öi de un nivel de a╚Öteptare care se creeaz─â dup─â primul roman. Toate astea au f─âcut s─â-mi fie greu s─â scriu ╚Öi, ├«n plus, mai greu a fost ╚Öi faptul c─â primul roman m─â ╚Ťinea prins─â ╚Öi for╚Ťa lui de atrac╚Ťie era at├«t de mare ├«nc├«t toate tentativele mele ulterioare de a scrie ceva p─âreau ni╚Öte repeti╚Ťii ale pove╚Ötii Zuleih─âi. Am avut nevoie de foarte mult timp ca s─â ies din sfera de atrac╚Ťie a primului roman. ╚śi sper c─â am reu╚Öit pentru c─â ├«mi d─âdeam seama foarte clar c─â-mi propuneam s─â scriu un cu totul alt text. ╚śi acum acest text e gata. Romanul se nume╚Öte Copiii Volg─âi ╚Öi spune, de asemenea, o poveste uman─â pe fondul unor evenimente istorice extrem de grave. Este povestea unui neam╚Ť rus, un educator de la ╚Ťar─â care pred─â limba ╚Öi literatura german─â, ╚Öi care tr─âie╚Öte ├«n Republica Nem╚Ťilor de pe Volga ÔÇô pentru c─â pe r├«ul Volga a existat mult─â vreme o republic─â autonom─â ├«n care locuiau nem╚Ťi ÔÇô, iar romanul are ca subiect chiar istoria acestei republici sovietice, ├«mpletit─â foarte str├«ns cu o istorie uman─â.

a consemnat Laura CÂLȚEA

Foto sus: Daniel Anghelescu pentru vertizontal.ro

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?