Istoria ideilor şi lecţia biografiilor

Vlad DĂRĂBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

 ●

Istoria ideilor, ca de altfel şi conştiinţa acută a propriei deveniri istorice sînt creaţii ale modernităţii. Disciplină ştiinţifică, dar şi simptom al unei alienări, cartografierea intelectuală a parcursului nostru ne oferă datele trecutului şi justificările alegerilor făcute. Disciplină istoriografică – întrucît întruneşte toate datele unei ştiinţe pozitive, ce interpretează, după o anumită metodologie, datele faptice şi intelectuale ale istoriei. Simptom maladiv – pentru că, în cea mai mare parte, recursul la arhitectura memoriei este pentru noi semnalul unei înstrăinări. Cu alte cuvinte, modernul emancipat îşi măsoară trecutul în lumina unui triumf, iar tradiţionalistul „nemulţumit de modernitatea“ pe care o locuieşte – în umbra pierderilor resimţite. Mai există însă un model de critică istorică intelectuală ce se înscrie ca o bisectoare între cele două atitudini, şi anume trecerea modernităţii prin filtrul tradiţional al discernămîntului. Prin decantarea animozităţilor grăbite şi temperarea avangardei perpetue, modernitatea are mereu nevoie de un corectiv.

Acest model de istorie critică a ideilor îl găsim foarte bine reprezentat în ultima carte a lui Mihail Neamţu –

(Editura Polirom, 2009). Primul capitol îl găzduieşte pe unul dintre cei dintîi martori ai naşterii acestei epoci – şi anume pe Baruch Spinoza (1632-1677). La intersecţia veacurilor, filozoful evreu a fost un personaj definitoriu pentru ceea ce va însemna, începînd de acum, democraţia seculară. În cunoscutul său

(1670), el întreprinde o întemeiere autonomă a politicului, însă nu fără regîndirea economiei religioase. Că Spinoza face teologie biblică nu e întîmplător – chiar inevitabil pentru secolul în care scrie –, dar că Biblia este trecută prin colimatorul unei profunde demitologizări este simptomatic pentru ce va urma. Însă raţiunile din spatele demitologizării naraţiunilor biblice nu trădează neapărat rigorile istorico-criticismului. La doar cîteva decenii de la Tratatul de la Westfalia, filozoful olandez are în vedere o nouă metodologie, care să neutralizeze elementele „conflictuale“ nutrite de textul sacru, şi o nouă hermeneutică a religiei, care să netezească drumul către pacea universală între confesiuni. Misterul se transformă într-un adevăr propoziţional, regii şi profeţii sînt reciclaţi în intelectuali publici, misterul este evacuat în iraţional sau spaţiu privat, iar arhitectura verticală a ierarhiei – reprodusă în plan orizontal prin distribuirea puterilor în stat. Fără să aibă parte de imaginea terifiantă din

lui Hobbes, statul imaginat de Spinoza pregăteşte astfel „degajarea acelui spaţiu simbolic unde libertatea intelectuală, diversitatea cultural-religioasă, creativitatea ştiinţifică, securitatea fizică şi prosperitatea materială devin fezabil posibile“ (p. 58).

Concretizarea nu întotdeauna perfectă a acestui proiect a fost semnalul că modernizarea efectivă a Europei Occidentale s-a făcut nu doar în etape succesive, ci şi urmînd trasee paralele, uneori chiar divergente. Mihail Neamţu alege, deloc arbitrar, să ne pună înainte o altă naraţiune a modernităţii, ilustrată în scrierile de tinereţe ale lui Carl Schmitt (1888-1985). Pentru acesta din urmă, toate teoriile moderne despre stat sînt concepte secularizate. Iar din acest proces de fondare a unei noi viziuni despre lume, pornind de la premisa

, omul modern a ieşit cu forţele spirituale secătuite. Această letargie este identificată mai întîi în romantismul politic. În locul unui subiectivism dezlănţuit, căci apatic, Schmitt propune ofensiva decizionismului revoluţionar. Bazîndu-se pe caracterul istoric al revelaţiei creştine, Schmitt va susţine legitimitatea unei teologii politice, care însă nu a ocolit derapajele investirii charismei politice cu atributele mîntuitoare. Cu alte cuvinte, teologia politică a juristului german n-a scăpat de idolatrizarea politicului, iar acest lucru se vede cel mai bine din a doua parte a vieţii sale. Colaborarea nazistă, dar şi senectutea lui impenitentă vor fi tot atîtea episoade care trădează faptul că lecţiile istoriei pot rămîne insuficient apropriate. Iar aici eseistul român trece cu brio examenul discernămîntului între episoade biografice distincte şi critica intelectuală onestă.

Lecţia care ocupă partea a doua a cărţii („Dialogul bibliotecilor“) are în centru ideologia marxistă. Conştiinţa contemporană nu poate rămîne indiferentă la o tragedie care a durat aproape o jumătate de secol şi a contabilizat peste un milion de victime directe. Fie sub forma neomarxismului salonard simpatizat în universităţile americane, fie sub nostalgia impură din ţările ex-comuniste, variantele ideologiei socialiste rămîn în contact cu sfera malignului. Mihail Neamţu alege să deconstruiască teoria ideologiei infirmîndu-i două dintre temele predominante: eliminarea religiei şi realizarea utopiei. Nu doar enumerarea martirilor din temniţele comuniste neagă premisa marxistă despre sfîrşitul religiilor. Printr-o analiză convingătoare, autorul demonstrează că dispariţia religiilor nu putea fi, pentru adepţii marxism-leninismului, decît afirmarea propriei religii atee. Aceeaşi temă a investirii politicului cu atributele religiei funcţionează şi în cazul ideologiei lui Marx. Element inerent în conştiinţa umană, religia devine un „stadiu în istoria acestei conştiinţe“ numai pentru o ideologie ce-şi rescrie trecutul şi se aşază glorios (şi religios) la finalul istoriei. Trecutul e răstălmăcit după tiparele înguste ale luptei de clasă, iar viitorul – confundat cu un proiect utopic. Pentru a arăta că orice planificare ideologică sfîrşeşte mai degrabă în distopie, autorul cărţii ne pune înainte, alături de utopia totalitară, alte două forme de utopie. Pe de o parte, utopia metafizică schiţată de Platon, pentru care „viaţa bună nu poate fi imaginată decît ca o negociere inteligentă între binele individual (simţit la nivelul pîntecelui), binele comun (care presupune eroismul) şi Binele suprem (scrutat numai cu ochiul minţii)“ (p. 151). Utopia mistică a monahismului, pe de altă parte, se deosebeşte de proiectul platonic şi de cel totalitar prin posibilitatea ei de realizare. Fără să practice un elitism arogant, monahul creştin experiază aici şi acum primatul interiorităţii şi idealul desăvîrşirii tocmai pentru adevărul radical că împărăţia pe care o caută „nu e din lumea aceasta“. De aceea, într-o lume lipsită de orizont transcendent, cultul virtuţii şi redescoperirea interiorităţii, utopia se concretizează cel mai des în distopie.

Ultima parte a cărţii („Lecţia biografiei“) e alcătuită din trei portrete, încheind astfel volumul cu o pledoarie pentru stilul conservator. Prea mult obiectul unor mistificări sau confiscări partinice, conservatorismul pare să fie, pentru Mihail Neamţu, tiparul cel mai potrivit al unei modernităţi ce nu repudiază „civilizaţia Decalogului“. Evitînd deriva ideologică prin afirmarea vieţii, retorica bunului-simţ şi echilibrul moderaţiei, conservatorul poate îmbina fericit rolul jurnalistului, al formatorului de opinie şi al pedagogului (William F. Buckley Jr.). Erudit, apologet al tradiţiei, dar şi respectuos în faţa alterităţii (Jaroslav Pelikan), conservatorul face distincţia între persoană şi individ, între comunitate şi colectivitate, tot aşa cum nu opune retragerilor bibliofile implicarea în viaţa cetăţii. Îmbinînd farmecul bunei dispoziţii cu umorul şi fidelitatea faţă de adevăr pînă la disidenţă (Andrei Pleşu), conservatorul este o coincidenţă a contrariilor într-o societate a extremelor lipsite de cîmp median, un model de înţelepciune vie şi abundentă. Conservatorul poate aşadar întruni virtuţile creştine într-o epocă postcreştină, fără ca asta să însemne privatizarea sterilă a creştinismului care, pentru a fi el însuşi, rămîne un discurs şi o practică la vedere. Tot atît de mult cum nu trebuie să devină o ideologie – sau o dogmă de tip religios – conservatorismul este doar o bună poziţionare faţă de adevărurile care îl precedă şi pe care le perpetuează.

Polifonic în desfăşurare şi antifonal în corespondenţe, ultimul volum al lui Mihail Neamţu ne pune în faţa unui exerciţiu de responsabilitate. Istoria intelectuală a modernităţii noastre nord-atlantice nu poate fi scrisă fără a lua în considerare lecţiile biografice ce o compun. Iar în măsura în care ideile sînt invalidate ori afirmate cu succes de biografie, libertatea devine o povară mai greu sau mai uşor de purtat.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.