Isarlîk

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Isarlîk jpeg

● Corina Ciocârlie, Andreea Răsuceanu, Dicționar de locuri literare bucureștene, cu 11 hărți, de Rareș Ionașcu, Editura Humanitas, 2019.

Oricine, bănuiesc, poate cita, fie și din rațiuni de programă școlară, Bulevardul lui Caragiale („la bulivar, birjar“) sau începutul romanului lui Călinescu, Enigma Otiliei („Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tînăr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim…“). Dar nu stă în puterea oricui să identifice, cu acuitate de GPS, mai mult de, să zicem, o sută de locuri din Bucureștiul real pe care literatura noastră să le fi captat cumsecade în cele două secole de existență modernă. Cîți dintre noi, de pildă, au sesizat, în Groapa lui Eugen Barbu, dincolo de nordul feroviar al Capitalei (cu neuitata Cuțaridă), prezența unei zone altminteri familiare, cum e aceea a Căii Buzești? Aceasta, de altfel, e de regăsit și în cîteva dintre prozele lui Rebreanu, inclusiv în Răscoala. Tot astfel, cîți sînt dispuși să-și închipuie că un bănățean pur și dur ca Slavici și-a întins opera și asupra unor spații ca biserica Kretzulescu, Herăstrăul, Cotrocenii ori chiar Oborul? Și mai subtil, cine-ar fi sesizat că între romanul iconic al lui Cezar Petrescu, Calea Victoriei, și cel, cu șapte decenii mai vechi, al lui Filimon, Ciocoii vechi și noi, se poate stabili o legătură directă?

Sînt mostre culese aproape la întîmplare din remarcabilul Dicționar de locuri literare bucureștene scris, la două mîini, de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu. Se înțelege că spațiul nu‑mi îngăduie o analiză detaliată a acestei cărți. Ar merita-o din plin. Și asta, în primul rînd, pentru că, și prin temă, și prin tratamentul acesteia, ea reușește să fie catalitică. Să stimuleze, adică, nu numai memoria latentă a cititorilor (destui dintre ei, împătimiți de asemenea flanări ficționale), ci și, dacă nu de-a dreptul disponibilități reflexive, măcar reverii cartografice. Ce trebuie spus din capul locului e că, în mod deliberat, cele două autoare au operat o selecție a locurilor și a scriitorilor investigați. A fi transcris, verbatim, toate trimiterile și a fi prelucrat în întregime fișele ar fi condus, în mod cert, la o enciclopedie, ale cărei proporții depășeau cu mult cele (oricum) patru sute de pagini ale volumului. Astfel încît, cu o singură excepție (Cristian Popescu), poezia e dintru-nceput exclusă. Prin definiție mai puțin referențială decît nuvela sau romanul, ea admite, à vol d’oiseau, mici oaze de geografie citadină: cîțiva simboliști, un Topîrceanu, un Nichita Stănescu de tinerețe și, desigur, o falangă de optzeciști, dominată de Mircea Cărtărescu. Exclusă e și nonficțiunea, a cărei prezență, e evident, ar fi sufocat proiectul. Simpla consemnare a adreselor locuite sau frecventate în București de literatorii români ar fi impus un addendum de dimensiuni uriașe. Excepțiile (există și aici cîteva) provin din memorialistica de vîrf: C. Bacalbașa, Mihail Sebastian. Nu sînt niște reproșuri, în nici un caz, ci mai degrabă niște necesare precizări care să delimiteze, pentru cititorul neprevenit, conturul acestui dicționar. Dacă ar fi să le caut nod în papură autoarelor, aș indica totuși rezumatul fantezist al monologului caragialian 1 aprilie (al cărui deznodămînt, tragic și sîngeros, nu e, în realitate, cel schițat în capitolul rezervat Cișmigiului) sau persistența, în referirile la Delavrancea, la particula intermediară Șt., pe care autorul a detestat-o, cu care n-a semnat și care era, în definitiv, doar un accident onomastic.

Altminteri, repet, avem de-a face cu o carte absolut meritorie. Care, pe lîngă întregul spectacol de expresivitate pe care‑l organizează, are și merite, așa-zicînd, imediate: nu pot să nu mă bucur, ca recenzent al actualității, văzînd că Dicționarul gîndit de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu le face loc, într-o companie pe cît de onorantă, pe atît de normală, unor scriitori care au debutat și s-au impus în ultimele trei decenii, ca Ioana Pârvulescu, Ion Manolescu sau Filip Florian. Dacă, arheologic, Bucureștiul se prezintă, în secțiune, ca o suprapunere de etaje de civilizație (spre deosebire de mine, Cătălin Pavel știe s-o și dovedească), literar vorbind el rămîne, iată, un oraș construit jovial pe ruinele de sensibilitate ale altor orașe, deopotrivă de iluzorii și de concrete, un veritabil Isarlîk barbian.

Cosmin Ciotloş este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Humanitas, 2017.

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.