Între junimism şi criterionism

Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Să recunoaştem: ne-am simţit bine – fiecare în singurătatea lui înconjurată de publicul cald, înduioşător de atent şi emoţionant prin fidelitate – la Bookfest-ul de anul acesta, cînd Humanitas şi-a aniversat 20 de ani de la înfiinţare printr-un jam session editorial pe măsura blazonului. Caseta cu 20 dintre cele mai îndrăgite cărţi ale Casei, noi volume de Andrei Pleşu (Note, stări, zile. 1968-2009), Gabriel Liiceanu (Întîlnire cu un necunoscut), Mircea Cărtărescu (Frumoasele străine şi Nimic), Horia-Roman Patapievici (Ultimul Culianu), romanul lui Dinu Pillat, Aşteptînd ceasul de apoi, editat după jumătate de veac de absenţă, apoi alte opţiuni ale Denisei Comănescu în „raftul“ ei de la Humanitas Fiction, dar şi ale Ioanei Pârvulescu (mai nou, ale Monei Antohi) în „Cartea de pe noptieră“, ca şi seria lansărilor de la galeria Galateca, de la Sibiu, în zilele Festivalului Internaţional de Teatru, apoi la Galaţi, Cluj ş.a.m.d. 

Am citit pe nerăsuflate, chiar în acele zile toride, cartea lui Gabriel Liiceanu (a lui Andrei Pleşu fusese deja lansată cu puţin înaintea Tîrgului, dată fiind plecarea autorului în Germania) şi mi-am adus brusc aminte de lungile, plăcut-agitatele discuţii avute cu cîţiva buni prieteni pe la jumătatea anilor ’90, cînd am scris în suplimentul LA&I al Cotidianului un articol despre „omul deplin“ al interbelicului românesc, reîmplinit în fiinţa tandemului Pleşu-Liiceanu. Două energii extraordinare ce recompun – aproape halucinant, aş zice – idealul generaţiei ’27, cu nesaţiul Erlebnis-ului în toată cuprinderea cuvîntului, acel magnetic amestec de spiritual şi senzualitate, enciclopedism şi epicureism, conservatism şi liberalism, cu o strălucitoare europenitate bine ancorată în rînduiala autohtoniei, plus excelentul dozaj de Grund german, voluptate eseistică franceză şi ştaif britanic în cele social-politice. 

Jurnalul de la Păltiniş plus Epistolarul au marcat în ultimul deceniu al ceauşismului cea mai triumfătoare revanşă a bunei noastre tradiţii intelectuale, adică a junimismului şi criterionismului. Aici, opţiunea fermă este din start neavenită, riscantă, păgubitoare. Funcţională este numai simbioza. E o nerozie a te forţa să alegi între uriaşa operă de construcţie naţională a epocii lui Carol I şi teribilul energetism al trăirii spirituale din epoca tinerimii dospite la şcoala triunghiului Iorga-Pârvan-Nae Ionescu, în echipele sociologice gustiene, la Sburătorul sau la Gândirea, de vreme ce numai înşurubarea celor două semisfere asigură armonia Ideii româneşti! 

Cînd aveau să apară şi primele cărţi ale lui Horia-Roman Patapievici – Cerul văzut prin lentilă şi Zbor în bătaia săgeţii – legătura avea să fie completă. Cum îmi spuneau în anii aceia Alexandru Paleologu, Arşavir Acterian, Relu Cioran, Barbu Brezianu şi alţi congeneri cu Eliade & Comp., apariţia lui Patapievici (alături de recuperarea lui Ioan Petru Culianu, opera lui Horia Bernea la Muzeul Ţăranului şi-a lui Sorin Dumitrescu la Galeria Catacomba, debutul lui Cristian Bădiliţă ş.a.), ne rebranşase – brusc şi fără spaimă de eşec – la tot ce reprezentase efervescenţa grupului Criterion în dinamica vieţii noastre spirituale. „Ce straniu lucru se întîmplă!“, exclamă Gabriel Liiceanu la p. 170 a cărţii de acum, în faţa alergiei unora la interbelic. „Tineri fiind, cei din generaţia mea şi-au iubit bătrînii, i-au căutat, le-au fost ucenici. Inteligenţa noastră a constat în gîndul că aveam nevoie de ei. Şi am primit de la ei pe măsura acestei nevoi. Datorită lor am primit sensul continuităţii efortului ca unic sens al Istoriei, şi asta împotriva discontinuităţii «revoluţiei» care pierde tot, ca la cărţi, într-o noapte, lăsînd o ţară în pielea goală. În schimb, o bună parte din generaţia tînără de astăzi ne urăşte şi imbecilitatea lui hysteron se aşterne lin peste ţară. Pe această cale tindem noi să pierdem interbelicul. Generaţia mea a fost ultima verigă înspre el. Cu noi dispare ultima speranţă de mîntuire care-l înţelege pe «înainte» ca «înapoi». Căci, pentru noi, a progresa înseamnă a excava valorile îngropate de cutremurul comunist al istoriei şi, astfel, a redescoperi un «înainte» care ne aşteaptă din trecut. Integrarea noastră în Europa ar trebui să înceapă cu reintegrarea interbelicului, adică a locului în care s-a întrerupt creşterea organică a istoriei noastre.“ 

Iar la p. 268: „Nostalgic nu poţi fi decît în raport cu lucrurile pe care le-ai cunoscut cîndva. Nu poţi, de pildă, să ai «nostalgia Antichităţii», aşa cum eu, oricît m-ar acuza unii dintre contemporanii mei, nu pot avea «nostalgia interbelicului», pentru simplul motiv că nu am trăit atunci. Interbelicul, în schimb, are în ochii mei un enorm prestigiu: este ultimul «atunci» liber de ciuma unei ideologii instalate temeinic la putere. Nu-l mitizez, ci doar îi fixez locul istoric: e timpul românilor de dinainte de cădere. Apoi a venit comunismul, adică excitarea paroxistică a abjecţiei umane şi, odată cu ea, neverosimilul devenit regulă a vieţii. Apoi a venit «tranziţia»: ne bălăcim cu toţii în puroiul, neuscat încă, al unei bube sparte.“ 

Nu înţeleg de ce s-a încărcat cu atîta lest peiorativ noţiunea de „neointerbelici“, tocmai într-o vreme epigonică, în plină dominaţie a prefixului neo: neoexpresionism şi neoavangardism în poezie şi teatru, neorealism şi neoautenticism în proză şi film, neoexistenţialism în eseu, neobiografism în istoria literară... Pune dispreţ în calificativul „neointerbelic“ numai maniheistul care bine(rău)voieşte să diabolizeze intervalul, văzînd în acesta exclusiv dihotomia carlism – legionarism, cu antonescianismul deasupra. 

Îmi voi îngădui să glosez şi săptămînile viitoare pe marginea acestor două jurnale semnate de Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte a sa este Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei, Editura Humanitas, 2010. 

anansi nobel literar annie ernaux png
Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din acest an, două romane în pregătire în colecția Anansi. World Fiction
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux se află în pregătire la Editura Pandora M, în cadrul îndrăgitei colecții „Anansi. World Fiction”, coordonată de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.
965 15 Regele Lear foto J  L  Fernandez jpg
Bătrînețea: reacționară sau asumată?
Aceste gînduri sînt inspirate de propria-mi vîrstă, ca și de un recent spectacol cu Regele Lear semnat de Thomas Ostermeier la Comedia Franceză.
965 16 IAMANDI cop3 jpeg
În oglinda Holocaustului
Pe cît de consistentă, pe atît de necunoscută și ignorată este memorialistica „românească” a Holocaustului, care a avut parte la noi de două ratări de receptare, petrecute la patru-cinci decenii distanță.
p 17 jpg
O devenire complicată
Brotherhood este un documentar ce urmărește viața unei familii de păstori din Bosnia rurală.
965 17 Amanda Shires jpg
Amanda Shires și Brandi Carlile
Ambele au boicotat cel puțin cîte un eveniment în care Trump a încercat să se asocieze electoral cu scena country, dar mai mult decît asta ar trebui să conteze excelentele lor albume recente.
p 23 Dublul dublului, 1946 jpg
Victor Brauner – Hipnotism, o dimensiune specială a privirii
Pentru Brauner, relaţia specială pe care privitorul o poate întreţine cu opera de artă este asemănătoare cu aceea pe care o putem avea cu o „fiinţă vie“.
Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!

Adevarul.ro

grandis residence jpg
Țeapă imobiliară la Brașov. Un dezvoltator a construit blocul cu banii de avans, acum a mărit prețurile cu 60%
Zeci de brașoveni au plătit avans pentru apartamente în 2018. Din luna mai încoace au fost notificați de dezvoltator că li se vor rezilia contractele, deoarece prețurile au crescut.
militari rusi sursa ministerul apararii din rusia (3) jpg
Separatiştii proruşi revendică câştiguri teritoriale în apropiere de Bahmut
Separatiştii proruşi, care luptă alături de forţele Moscovei în Ucraina, au revendicat vineri cucerirea a trei sate în apropiere de oraşul Bahmut, în estul ţării, primul câştig pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă pe celelalte fronturi, relatează AFP.
barbarastamm sursa suddutschezeintung jpg
Barbara Stamm, bavareza care şi-a „pierdut inima în România“, a murit. A fost președinta landului Bavaria
A decedat Barbara Stamm, preşedinta bavareză care spunea că şi-a „pierdut inima în România“. Omul politic de anvergură din Germania s-a implicat altruist în vaste proiecte sociale.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.